Dividende de cinci ori mai mari decât salariul! Ce declară noul ministru al Economiei

28 Sept. 2026, 16:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
28 Sept. 2026, 16:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Noul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, intră în Guvern cu un portofoliu de investiții, două apartamente, un Mercedes și participații în mai multe companii din România. Cele mai importante active din declarația de avere depusă la numire sunt acțiunile deținute la Banca Transilvania, evaluate în document la peste 25,5 milioane de lei românești.

Declarația, completată la 25 septembrie și aferentă veniturilor și averii din 2025, arată că Năsui a încasat anul trecut o indemnizație de 234.832 de lei românești de la Camera Deputaților din România. Mult mai mari au fost însă veniturile sale din investiții: ministrul declară dividende de 1.187.266 de lei românești de la Banca Transilvania, de peste cinci ori mai mult decât indemnizația sa de parlamentar.

În plus, Năsui a obținut 6 206 euro din chiria unui apartament.

Cea mai valoroasă poziție din declarație este participația sa la Banca Transilvania. Documentul indică o valoare declarată de 25.521.447 de lei românești pentru acțiunile deținute. Năsui mai declară participații la societatea de servicii de investiții financiare Muntenia Global Invest, evaluate la 167 760 de lei românești, și la compania de administrare imobiliară Bio Carpatherra, în valoare de 800 de lei.

Ministrul mai deține trei plasamente în titluri emise de Ministerul Finanțelor din România. În declarație sunt înscrise poziții de 168, 200 și 350 de titluri, cu dobânzi indicate de 1,6%, 5% și, respectiv, 6,8%.

La capitolul imobile, Năsui declară două apartamente. Primul, cu o suprafață de 49 de metri pătrați, a fost dobândit în 2007 și apare în declarație cu o valoare de 400.000 de euro. Cel de-al doilea are 99 de metri pătrați, a fost dobândit în 2016 printr-un contract de schimb și este declarat la 177.650 de euro.

În proprietatea ministrului se mai află un teren de 10,6 metri pătrați, destinat construcțiilor și amenajărilor, dobândit în 2016 și declarat cu valoarea de un leu românesc.

Năsui conduce un Mercedes GLC fabricat în 2016, cumpărat în același an. În declarație, automobilul figurează cu o valoare de achiziție de 40 000 de euro și o valoare de piață de circa 20.000 de euro, diferența fiind explicată prin amortizarea în timp.

În contul curent de la Banca Transilvania, ministrul indică aproximativ 24.830 de lei românești. Totodată, în declarație nu sunt înscrise datorii care să depășească pragul legal de raportare.

La capitolul interese personale, Năsui declară calitatea de membru al Asociației CFA România și al Societății pentru Libertate Individuală. De asemenea, acesta figurează ca membru al Biroului Național al Uniunii Salvați România și vicepreședinte al filialei municipale București.

Veniturile din dividende sunt indicate la 1,18 milioane RON  și sunt de aproximativ cinci ori mai mari decât indemnizația sa de parlamentar, iar valoarea declarată a participației la Banca Transilvania depășește 25,5 milioane RON.

06 Oct. 2026, 15:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Oct. 2026, 15:58 // Actual //  Grîu Tatiana

Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a verifica dacă despăgubirile de 42,2 milioane de euro, plus dobânzi și alte cheltuieli, acordate prin arbitraj unor investitori în energia regenerabilă respectă regulile UE privind ajutoarele de stat. România a fost obligată să achite suma după modificarea schemei de sprijin pentru producătorii de energie verde.

Cazul vizează zece companii care au investit în cinci centrale solare fotovoltaice din România. Acestea beneficiau de sprijin prin certificate verzi, în cadrul unei scheme aprobate de Comisia Europeană în iulie 2011.

Autoritățile române au modificat ulterior mecanismul, inclusiv în 2013 și 2014. Schimbările au fost aprobate de Comisie în mai 2015 și decembrie 2016. Investitorii au contestat însă măsurile prin arbitraj și au cerut despăgubiri pentru sprijinul pe care susțin că l-ar fi primit dacă schema ar fi rămas neschimbată.

La 20 februarie 2024, tribunalul arbitral a constatat că România a încălcat Tratatul privind Carta Energiei și a obligat statul să despăgubească investitorii. România a notificat hotărârea Comisiei Europene și a informat instituția că a efectuat o plată într-un cont deschis pe numele beneficiarilor.

În evaluarea preliminară, Comisia consideră că despăgubirile acordate prin hotărârea arbitrală și plata acestora ar putea constitui un ajutor de stat incompatibil cu piața internă. Investigația va stabili dacă măsura respectă legislația europeană.

Un alt aspect examinat este legalitatea arbitrajului dintre investitori și un stat membru în interiorul UE. Potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, clauza de arbitraj din Tratatul privind Carta Energiei nu poate fi aplicată litigiilor intra-UE. Comisia va verifica dacă hotărârea și executarea acesteia încalcă regulile privind competența instanțelor europene.

Deschiderea investigației nu reprezintă o decizie finală. România și părțile interesate vor putea prezenta observații înainte ca Executivul european să stabilească dacă despăgubirile sunt compatibile cu normele UE.

Cele zece companii implicate sunt LSG Building Solutions GmbH, Green Source Consulting GmbH, Core Value Investments GmbH & Co. KG Gamma, Core Value Capital GmbH, Anina Pro Invest Ltd., Giust Ltd., Risen Energy Solar Project GmbH, Pressburg UK GmbH, Solluce Romania 1 B.V. și SC LJG Green Source Energy BETA SRL.

Comisia precizează că interdicția arbitrajului intra-UE nu îi lasă pe investitori fără protecție juridică. Aceștia pot contesta măsurile naționale și pot solicita compensații în instanțele naționale, iar deciziile Comisiei privind ajutoarele de stat pot fi atacate la Tribunalul Uniunii Europene.