Gigantul termoenergetic din Chișinău, în centrul unui scandal uriaș! Confirmă avaria. HORUS - lucrări de mântuială?

Termoelectrica confirmă că a avut loc o avarie la generatorul generatorului blocului energetic nr. 3, de la Sursa I, la Sistemul Electroenergetic.

Astfel, la data de 11.11.2022, ora 01:46, a avut loc oprirea avariată a blocului energetic nr. 3, cu sarcina electrică de 18 MW, ca urmare a acționării protecțiilor caracteristice unui scurt circuit intern a generatorului.

Astfel, a fost micșorată presiunea hidrogenului din corpul generatorului până la 0,8 kgf/cm2. Ulterior, comisia tehnică a stabilit, în urma inspectării generatorului, cauza deconectării avariate, fiind pătrunderea în corpul generatorului a unui volum de apă din conducta de alimentare a răcitoarelor. Pe conducta răcitorului a fost depistată o fisură.

Conform contractului semnat de Horus SRL si Termoelectrica, în valoare de aproape 5,4 milioane de lei, compania Horus s-a angajat să execute reparația capitală a generatorului cu scopul de a prelungi termenul de exploatare pentru o perioadă de cinci ani și a garantat calitatea lucrărilor pe un termen de minimum doi ani. Pe 25 octombrie curent, reprezentantul lui Horus, Mihai Godea, a confirmat finalizarea lucrărilor. După avaria de la CET-3, Termolectrica are un singur bloc funcțional la sursa numărul 1, care poate consuma combustibil de tip păcură.

Horus, administrată de Valentin Balan, este deținută în proporție de 100% de compania britanică de tip off-shore ”PROMINVEST DEVELOPMENT LTD”. Aceasta avea doar doi angajați, dintre care administratorul off-shore-ului, Daniela Balan, este fiica lui Valentin Balan. De-a lungul anilor, ”Horus” a câștigat mai multe licitații cu statul, mai ales în perioada regimului Plahotniuc. Am solicitat o reacție de la această companie.

#generator #avarie #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.