VIDEO Cina cea de taina de la Președinție – subiect tabu! Verișoara Maiei Sandu închide gura presei

Astăzi, într-o conferință de presă premierul Natalia Gavrilița a fost întrebată dacă mai urmează și alte demisii la Guvern și dacă la ședința nocturnă de duminică de la Președinție s-a decis ca Dorin Recean, consilierul Maiei Sandu va fi numit ministrul de Interne.

Gavrilița a avut câteva secunde de ezitare, iar consiliera dânsei pe comunicare, Anastasia Taburceanu i-a luat-o pe dinainte jurnalistei și i-a replicat că întrebări se acordă doar la tema conferinței cu compensațiile.

În ședința de ieri a Guvernului și-a depus demisia ministrul Economiei, Sergiu Gaibu și șeful de la APP, Corneliu Cozonac. În locul lui Gaibu a fost desemnat deputatul PAS, Dumitru Alaiba, iar în locul lui Cozonac, Alexandru Mustață.

Duminică în cadrul unei ședințe de la Președinție a avut loc ședința de partid a PAS unde s-au decis mai mult remanieri și numiri. S-a cerut, inclusiv demisia ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco urmare a scurgerilor scandaloase de pe canalul său de Telegram. Este vorba de coordonarea celulei și arestului Procurorului suspendat Alexandr Stoianoglo, dar și trucarea concursului de numire a Procurorului Anticorupție, Veronica Dragalin.

La Președinție s-ar mai fi discutat și numirea consilierului Dorin Recean în funcția de ministru de Interne.

Anastasia Taburceanu este verișoara președintelui Maia Sandu.

#taburceanu #președinție #demisii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.