Unul dintre cele mai consumate produse din Moldova devine o raritate. Zootehnia subdezvoltată l-a transformat în lux

Republica nu-și poate asigura consumul propriu de lapte, în condițiile unei ramuri zootehnice subdezvoltate și cu o productivitate scăzută

„Pentru a-și acoperi consumul propriu de lapte, Republica Moldova are nevoie de circa 20 mii de vaci, ceea ce sperăm să le avem în doi ani. Noi în prezent avem 16 400 și până la sfârșitul anului vom depăși cifra de 17 mii de capete. Însă trebuie să ne oprim, pentru că astăzi are loc un proces de trecere a animalelor slab productive în Gospodării Țărănești. Or, ministerul trebuie să vină și să le schimbe în animale cu productivitate înaltă”, a explicat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea.

Potrivit ministrului, în prezent creștere numărul de bovine, dar nu și cantitatea de lapte. „E vorba de calitatea acestor bovine. Animalele care erau achiziționate de la persoanele fizice au fost de o productivitate joasă, de aceea de la 1 ianuarie plățile vor per litru de lapte”.

„Trebuie să modernizăm ramura că altfel nu mai putem exista. Și aici vorbim și de securitatea alimentară. Noi consumăm lunar circa 568 mii de litri de lapte. În condițiile de fermă producem circa 30 mii de litri de lapte, iar 200 mii de litri le achiziționăm de la persoanele fizice”, a punctat Bolea.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în ianuarie-septembrie 2022 față de perioada respectivă a anului precedent a fost înregistrată micșorarea producției (creșterii) vitelor și păsărilor (în masă vie) în gospodăriile de toate categoriile cu 5,3%, care a fost generată de scăderea producției atât în gospodăriile populației, cât și în întreprinderile agricole, respectiv, cu 8,4% și cu 2,4 %.

#Bolea #lapte #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.