“Atac raider împotriva Avia Invest”

Un dezmăț total și o ilegalitate absolută se petrece la Curtea de Apel Chișinău, unde este examinat apelul depus de către Avia Invest în privința anulării notificării de reziliere a contractului de concesiune a Aeroportului.

Administrația aeroportului atrage atenția publicului referitor la felul în care este examinat acest dosar de rezonanță. Rapiditatea cu care sunt luate deciziile de către acești judecători este absolut inadmisibilă și încalcă orice norme legale.

“ Stabilirea ședințelor de către Judecătorii pe caz, Anatolie Minciună, Ecaterina Palanciuc și Veronica Negru în timp record, fără a se oferi posibilitatea de a pregătit apărarea, fără a se anunța din timp avocații este o încălcare flagrantă pe acest dosar.
Un alt lucru extrem de îngrijorător este că toate plângerile depuse de către Avia Invest în instanță, cel puțin 5 la număr, sunt toate examinate de către același judecător – Ecaterina Palanciuc, care face parte și din completul de judecători ce examinează apelul Avia Invest.”

Avocatul companiei Avia Invest, Dumitru Lungu atrage atenția asupra faptului că aceste ilegalitați demonstrează că judecătorii pe caz nu fac altceva decât să participe la un atac raider împotriva concesionarului aeroportului.

Prim Vice-directorului Avia Invest, Arcadie Ciochină: “ Ne întoarcem în anii ‘90. Vedem atacuri raider și dosare controlate. Situația în loc să evolueze spre bine, asistăm la o degradare a normelor de drept.“

Administrația Avia Invest atenționează despre faptul că reprezentanții companiei concesionare vin cu o singură solicitare către instituțiile de stat și judecatori: să fie permisă apărarea pe acest caz respectând toate normele de drept și legile într-un stat democratic.

#aviaiainvest #atac raider #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.