Creșterea spectaculoasă a reexporturilor ucrainene camuflează criza din Republica Moldova. Agricultura

Exporturile moldovenești continuă epopee creșteri fără precedent, cei drept în trimestrul III ritmul de creștere a încetinit simțitor. Dacă în trimestrul II exporturile au fost de 1,2 miliarde USD, record absolut pentru Moldova, atunci în trimestrul III ele au fost sub un miliard USD, însă mult mai mult decât în perioada similară din 2021. Drept consecință valoarea anuală a exporturilor în Moldova a ajuns la 4,3 miliarde USD, volum nemaivăzut până acum, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Creșterea exporturilor moldovenești a fost determinată de mai mulți factori, dar eu mă voi opri la principalii doi:

Prețurile foarte bune la producția agricolă și recolta excepțional de bună din 2021. Producția agricolă din 2021 a fost cea care a mișcat în sus exporturile noastre începând cu trimestrul IV din 2021 până în trimestrul II din 2022.

Războiul din Ucraina, care a direcționat o parte considerabilă de mărfuri prin Republica Moldova. Astfel o parte de bunuri exportate de Ucraina au fost direcționate prin Moldova, cea ce a dus la creșterea re-exporturilor moldovenești. Totodată anumite bunuri, în mod special produsele petroliere în prezent sunt importate de către Ucraina prin Republica Moldova. Astfel impactul războiului asupra exporturilor noastre s-a făcut simțit începând cu trimestrul II din 2022.

Orice export, inclusiv re-export este benefic pentru economia națională, însă factorul Ucrainean este unul ad-hoc, pe termen scurt și evident distorsionează realitatea economică din țară.

„Pentru a înțelege mai bine starea lucrurilor din economia națională, este necesar de exclus factorul Ucrainean și să vedem care este starea reală a lucrurilor în exporturile noastre. Până la începutul războiului din 24 februarie 2022, Moldova trimestrial exporta în Ucraina bunuri în valoare de 20 milioane USD, iar importurile constituiau în mediu 150 milioane USD. Astfel comerțul Moldovei cu Ucraina constituia în mediu 170 milioane USD trimestrial. Odată cu începerea războiului comerțul cu Ucraina a crescut în trimestrul II la 487 milioane USD, iar în trimestrul III a ajuns la 764 milioane USD” spune Ioniță.

Potrivit lui, dacă excludem factorul ucrainean, atunci exporturile noastre au continuat să crească până în trimestrul II din 2022, în special datorită creșterii exporturilor producției agricole. Iar în trimestrul II avem o situație alarmantă de diminuare dramatică a exporturilor moldovenești.

Astfel în trimestrul III, creșterea este una virtuală, în cea mai mare parte determinată de reexporturile din și înspre Ucraina. Exporturile reale ale Moldovei în trimestrul III au scăzut de peste 2 ori și au atins valoare minimă din ultimii 7 ani. Mai puțin am avut doar în trimestrul I din 2016, când exporturile au fost de 416 milioane USD. Iar în trimestrul III așa valoare mică a exporturilor am avut doar în 2010.

Reducerea puternică a exporturilor moldovenești în primul rând este determinată de criza din agricultură, unde producția de cereale în acest an este de 2-3 ori mai mică decât anul trecut. (vezi detalii aici)

Astfel sub iluzia creșterii exporturilor moldovenești se ascunde o adevărată criză a exporturilor, care este determinată nu doar de criza din agricultură, dar și criza din alte ramuri exportatoare, fapt care urmează a fi analizat cu foarte mare atenție, pentru a nu pierde legătura cu realitatea.

#exporturi #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe bănci rusești aflate sub sancțiuni internaționale au pus la punct un sistem paralel și secret de decontări comerciale cu China, reducând semnificativ costurile tranzacțiilor și accelerând transferurile de fonduri, potrivit unor surse citate de Reuters.

Sistemul se bazează pe așa-numitul „netting” – compensarea plăților prin mutualizare –, care permite exportatorilor și importatorilor să evite trecerea fondurilor peste granițe și expunerea acestora la blocaje. Astfel, comisioanele agenților de plată au scăzut de la 12% în 2024 la doar 2–3% în prezent.

Această soluție a fost implementată după ce băncile rusești au fost deconectate de la SWIFT în 2022, iar în 2024 băncile chineze au redus contactele directe cu Rusia de teama sancțiunilor secundare. Sistemul include sesiuni de clearing săptămânale, iar de la finalul lunii aprilie se vor organiza două pe săptămână.

Plățile funcționează doar dacă produsele nu sunt sancționate și partenerul chinez este înregistrat într-una dintre cele 11 provincii chineze autorizate: Zhejiang, Guangdong, Fujian, Shandong, Anhui, Hebei, Sichuan, Xinjiang, Shaanxi, Heilongjiang și Jilin. Schema este cunoscută drept „coridorul chinezesc”.

Unele companii apelează și la barter, iar băncile oferă servicii de garantare a plăților și asistență pentru recuperarea TVA-ului din China. În prezent, sistemul asigură 100% rata de livrare a fondurilor în maximum două zile, spun sursele bancare.

Autoritățile ruse încurajează dezvoltarea unui „meniu de plăți” alternativ SWIFT, iar companiile mari încearcă să-și construiască propriile rețele de structuri offshore pentru a evita intermediarul bancar.

Potrivit ambasadorului Chinei în Rusia, Zhang Hanhui, sistemul de clearing bilateral este o soluție de echilibrare a fluxurilor comerciale și urmează să fie consolidat printr-un canal nou, dedicat, între băncile celor două state.

Oficiali și oameni de afaceri ruși spun că, în contextul războiului economic global, China ar putea deveni mai tolerantă față de amenințările Washingtonului privind sancțiunile secundare.

#bănci #china #Rusia