Enel vrea să vândă active în valoare de 21 de miliarde de euro

Enel SpA intenţionează să vândă active în valoare de 21 de miliarde de euro (21,51 miliarde de dolari) pentru a-şi reduce datoria netă, urmând să se concentreze pe prezenţa sa în şase ţări, conform strategiei actualizate a celei mai mari companii italiene de utilităţi prezentate marţi, transmite Reuters.

Cea mai mare parte a planului de vânzare de active – care vizează printre altele active din România şi Peru – va fi realizată până la finalul lui 2023, a informat într-un comunicat compania.

Enel, care şi-ar putea vinde de asemenea portofoliul de gaze din Spania, vrea să ajungă la finalul lui 2023 la un nivel al datoriei nete de 51 – 52 miliarde de euro, de la 69 miliarde de euro la finalul lunii septembrie.

Profitul înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare (EBITDA) ar urma să crească la 22,8 – 22,9 miliarde de euro în 2025, de la un nivel de 19 – 19,6 miliarde de euro estimat în 2022.

De asemenea, compania controlată de stat intenţionează să investească aproximativ 37 de miliarde de euro în următorii trei ani, din care 60% va fi în capacitatea de generare a energiei, clienţi şi servicii, iar 40% în dezvoltarea reţelei.

Enel s-a angajat să recompenseze investitorii cu dividende de 0,43 euro pentru perioada 2023 – 2025, în creştere de la 0,40 euro în 2022.

#enel #active #vanzare #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi