Rusia a devenit cel mai mare furnizor de îngrăşăminte al Indiei. Vinde cu reduceri

Rusia a devenit pentru prima dată cel mai mare furnizor de îngrăşăminte al Indiei, în primul semestru al anului fiscal 2022/2023, oferind reduceri la preţurile aplicate pe plan mondial, acaparând mai mult de o cincime din cota de piaţă, au declarat pentru Reuters surse guvernamentale şi din industrie, sub protecţia anonimatului.

Importurile Indiei de îngrăşăminte din Rusia au urcat cu 371%, la nivelul record de 2,15 milioane de tone, în primele şase luni din anul fiscal care a început la 1 aprilie, a declarat un oficial guvernamental care monitorizează cu atenţie importurile. Acesta a adăugat că în termeni valorici importurile Indiei în perioada respectivă au urcat cu 765%, la 1,6 miliarde de dolari. În întregul an fiscal trecut, India a importat 1,26 milioane de tone din Rusia.

„India face eforturi să-şi asigure îngrăşăminte la preţuri rezonabile, după escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina. Livrările ruseşti sunt efectuate la timp şi la preţuri rezonabile, ajutându-ne să evităm o posibilă penurie”, a explicat oficialul.

Pe piaţa mondială, preţurile la îngrăşăminte au urcat semnificativ din martie, după ce statele occidentale au impus sancţiuni asupra livrărilor de îngrăşăminte din Rusia şi Belarus, exportatori cheie, în urma invadării Ucrainei.

Împreună, Rusia şi Belarus au reprezentat anul trecut peste 40% din exporturile globale de potasă. Rusia a fost responsabilă pentru aproximativ 22% din exporturile globale de amoniu, 14% din exporturile globale de uree şi aproximativ 14% din exporturile globale de fosfat monoamoniu (MAP) – toate fiind îngrăşăminte importante.

„Este o situaţie avantajoasă pentru India şi Rusia. India obţine câteodată reduceri de peste 70 dolari pe tonă faţă de preţurile aplicate pe plan mondial. Rusia obţine un mare cumpărător, care-i poate înlocui pe europeni”, susţine un oficial din industrie care negociază livrările din străinătate în numele cumpărătorilor indieni.

Creşterea livrărilor din Rusia a dus la înjumătăţirea exporturilor Chinei către India la 1,78 milioane de tone în primul semestru al anului fiscal 2022/2023.

Exporturile din alte destinaţii, cum ar fi Iordania, Egipt şi Emiratele Arabe Unite au scăzut de asemenea.

În întregul an fiscal trecut, ponderea Rusiei în importurile Indiei a fost de aproximativ 6%, în timp ce a Chinei era de 24%.

În primul semestru al anului fiscal 2022/2023, cota de piaţă a Rusiei a urcat la 21%, depăşind China din poziţia de cel mai mare furnizor al Indiei, susţine oficialul.

În primele şase luni din anul fiscal 2022/2023, importurile totale ale Indiei de îngrăşăminte au scăzut cu 2,4%, la 10,27 milioane de tone, deşi în termeni valorici importurile în perioada respectivă au crescut cu 59%, la 7,4 miliarde de dolari, a precizat oficialul guvernamental.

#ingrasaminte #reduceri #India #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.