În Moldova, întunericul iernii, noua armă a lui Putin! Autoritățile caută cu lupa curent în Bulgaria, Ungaria, Slovacia

Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică fără precedent, după ce la 1 noiembrie Centrala de la Cuciurgan a sistat livrările de energie electrică. Or, Republica Moldova, care este conectată la piața europeană de energie, s-a reorientat pe piața din România.

„SA Energocom a majorat volumele de energie electrică procurată direct de la producătorii din România. Astfel, de vineri, 25 noiembrie, Complexul Energetic Oltenia va furniza Republicii Moldova 20 MWh bandă (24 de ore din 24) la preț de 900 RON/MWh, iar de la 1 decembrie SA Energocom va procura de la OMV Petrom SA 80 MWh bandă, cu 30 MWh mai mult decât în prezent. Prețul energiei conform acestui contract este de 450 RON/MWh. De asemenea, de la 1 decembrie, CET Craiova va livra 5 MWh la preţ de 1000 RON/MWh”, susț Energocom.

În total, la ziua de azi, în baza contractelor bilaterale, Republica Moldova procură zilnic din România circa 2000 MWh, iar în zilele de odihnă – 2500 MWh. De la 1 decembrie aceste volume vor crește la 2700 MWh în zile de lucru și 3200 MWh în weekend. Necesarul țării acum reprezintă în jur de 13 mii MWh pe zi, dintre care energia electrică produsă de sursele interne (CET-urile locale și sursele regenerabile) constituie circa 2500 MWh, circa 20% din consum.

Aproximativ două treimi din necesarul de curent electric este procurat zilnic de pe bursa din România, gestionată de compania de stat OPCOM.

„Energocom poartă negocieri pentru a încheia contracte directe și cu alte companii energetice din alte state, precum Bulgaria, Ungaria, Slovacia, spune directorul interimar al întreprinderii, Victor Bînzari. „În România există anumite limite legate de o ordonanță de urgență din cauza cărora nu pot fi încheiate contracte pe termen lung, cu alte prețuri decât cele de pe bursă, dar noi căutăm soluții și suntem permanent în discuții cu colegii români. Totodată, zilele trecute au fost depuse actele pentru obținerea licenței în Bulgaria, lucru care ne va permite să ne înregistrăm la bursa locală și să încheiem contracte avantajoase”, a precizat directorul SA Energocom.

În data de 23 noiembrie, Republica Moldova Republica s-a confruntat cu o pană de curent în toată țara, în urma bombardamentului Rusiei împotriva sistemului energetic ucrainean.

#Energocom #Energie #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.