Moldovenii, datori vânduți! Fiecare al treilea debitor are probleme cu rambursarea creditelor

Volumul creditelor oferite de către organizațiile de creditare nebancară la finele trimestrului trei al anului a constituit 11,5 mld. lei, fiind în creștere cu 1,7 mld. lei sau cu 17% față de situația de la finele anului trecut, scrie economistul Viorel Gîrbu pentru infodebit.md.

Potrivit lui, creșterea creditării în acest sector a fost posibilă în special ca urmare a atragerii creditelor bancare și împrumuturilor de către organizațiile vizate. Soldul mijloacelor provenite din această sursă s-a majorat de la începutul anului cu 1,1 mld. lei, pe când volumul capitalului social și suplimentar depus de fondatorii acestor instituții este în scădere. Astfel, la finele trimestrului trei al anului ponderea creditelor și împrumuturilor atrase de către organizațiile de creditare nebancară a ajuns să constituie 83% din volumul activelor deținute de organizațiile de creditare nebancară, fiind în creștere cu 3 p.p. față de acum un an.

„Fiecare al treilea debitor înregistrează dificultăți la plata ratelor scadente în anul curent. Pentru aproximativ 36% din portofoliul împrumuturilor oferite la finele lunii septembrie 2022 se înregistrează întârzieri ale plăților de până la 90 zile. Față de situația de acum un an, ponderea împrumuturilor pentru care plățile înregistrează întârzieri de până la 90 de zile a crescut cu 4 p.p. Mărimea totală a împrumuturilor care au plățile expirate a crescut cu 1 p.p. față de luna septembrie a anului trecut, fiind de 47% la finele trimestrului III al anului curent”, afirmă Gîrbu.

Deși volumul creditelor oferite de către organizațiile active în acest sector este în creștere, numărul beneficiarilor de credite a scăzut cu 35 mii față de situația din trimestrul III al anului trecut, fiind de 398 mii persoane fizice la finele trimestrului III al anului curent. Prin raportare la numărul populației, numărul beneficiarilor de credite oferite de organizațiile de creditare nebancară la finele lunii septembrie 2022 a fost de 2 unități la fiecare 10 persoane cu vârsta mai mare de 18 ani, în scădere față de 2,2 unități cât a fost cu un an mai devreme.

Evoluțiile descrise mai sus au dus la creșterea mărimii medii a unui credit oferit de organizațiile de creditare nebancară cu 33% pe durata ultimelor 12 luni, fiind la finele lunii septembrie curent de ordinul a 29 mii lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#microfinanter #datorii #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.