E criză, dar nu pentru toți! Bogații continuă să cumpere produse de LUX

01 Dec. 2022, 11:00
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
01 Dec. 2022, 11:00 // Au Bani //  MD Bani

Industria globală a bunurilor de lux va atinge o valoare de piaţă de aproximativ 1.400 miliarde de euro în venituri din vânzări în acest an, în creştere cu 21% faţă de 2021, arată un raport al Bain & Company şi Altagamma.

„O analiză despre starea sectorului de lux realizată de Bain & Company şi Altagamma estimează că industria globală a bunurilor de lux va atinge o valoare de piaţă de aproximativ 1.400 miliarde de euro în venituri din vânzări în acest an, în creştere cu 21% faţă de 2021. Indiferent de provocările economice actuale, piaţa de lux a continuat să aibă performanţe puternice pe tot parcursul acestui an, până în prezent, înregistrând câştiguri pentru branduri la nivel general şi o creştere pozitivă pentru aproximativ 95% dintre mărci. În mod convenţional, se credea că mărcile de lux şi clientela lor bogată sunt în mare măsură indiferente faţă de recesiuni economice, datorită averii personale mai mari a clienţilor şi, prin urmare, creării unui model de afaceri solid pentru mărci”, se menţionează în analiză.

Potrivit consultanţilor, Generaţia Y (născuţi între 1981-1995) şi Generaţia Z (născuţi între 1996-2010) au fost responsabile pentru întreaga creştere a pieţei în 2022. Totodată, în următorii ani, cheltuielile generaţiei Z şi ai Generaţiei Alpha (născuţi între 2010-2024) vor creşte de trei ori mai repede decât pentru alte generaţii, până în 2030, reprezentând o treime din piaţă.

În topul primelor cinci companii din sectorul bunurilor de lux se află: LVMH (Louis Vuitton Moet Hennessy), Richemont (Cartier, Montblanc), Nike (Nike, Inc.), PPR (Prada Group) şi Burberry Group plc (Burberry Ltd. ). Acestea însumează 49% din vânzările globale, în 2021.

Datele Bank of America relevă faptul că, în 2021, companiile de lux au cheltuit peste 12 miliarde de euro pentru publicitate, mai mult decât dublu faţă de bugetul publicitar de 5,7 miliarde de euro faţă de acum zece ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!