Ciolacu: Mi-aş dori ca România să se unească cu Republica Moldova. Nu poţi lăsa o ţară pradă iar Rusiei

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat, joi seară, că şi-ar dori ca România să se unească cu Republica Moldova, arătând, în context, că aceasta este calea „mai scurtă” pentru ca Republica Moldova să intre în Uniunea Europeană, relatează Agerpres.

„Cel mai vulnerabil stat la conflictul total nejustificat de pe teritoriul Ucrainei este Republica Moldova. Trebuie să ne hotărâm… Lăsăm Republica Moldova să se întoarcă sub influenţa sovietică, mai devreme sau mai târziu? (…) Intrarea în Uniunea Europeană a Republicii Moldova va dura 10 ani de zile cel puţin… Sau ai varianta mai scurtă în care România se uneşte cu Republica Moldova şi Republica Moldova cu România”, a spus Ciolacu la RTV.

În context, liderul social-democraţilor a spus că îşi doreşte varianta mai scurtă.
„Eu mi-aş dori categoric varianta mai scurtă, ca România să se unească cu Republica Moldova. (…) Nu poţi să laşi o ţară pradă din nou Rusiei (…). Destinul românilor din Republica Moldova trebuie să fie acelaşi ca şi al românilor din România- UE şi NATO. Am înţeles că în acest moment foarte mulţi români doresc unirea cu Republica Moldova. (…) Categoric trebuie referendum în ambele state. Adică trebuie un parcurs normal, nu se mai fac uniri cu arma în mână”, a mai spus Marcel Ciolacu.

#Ciolacu #unire #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.