Borrell: Rusia trebuie să plătească pentru reconstrucţia Ucrainei. „Am confiscat 20 de miliarde de euro de la oligarhi”

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat joi că va lua în considerare, împreună cu partenerii din Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), „toate posibilităţile legale” pentru a obliga Rusia să plătească pentru distrugerea Ucrainei.

„Am confiscat aproape 20 de miliarde de euro de la oligarhi şi persoane care sprijină Rusia şi controlăm aproximativ 300 de miliarde de euro din resursele financiare ale băncii centrale ruseşti. Aceşti bani trebuie să fie folosiţi pentru reconstrucţia Ucrainei”, a declarat Josep Borrell în timpul reuniunii ministeriale a OSCE, la Lodz, în Polonia, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
Organizaţia are 57 de membri, inclusiv Rusia şi Ucraina.

Polonia, care deţine preşedinţia rotativă a organizaţiei în acest an, i-a refuzat ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, intrarea pe teritoriul său. Moscova a denunţat această decizie ca „provocatoare”.
„Occidentul face exact ceea ce OSCE a fost menită să combată încă de la înfiinţare – creează linii de divizare”, a declarat Lavrov joi, într-o conferinţă de presă organizată în Rusia, adăugând că Polonia „îşi sapă propriul mormânt, distrugând vestigiile culturii consensului”.

Ministrul polonez de externe a respins imediat aceste acuzaţii, subliniind că Rusia „a respins dialogul în februarie”, când a atacat Ucraina, şi că de atunci a blocat o serie de decizii privind funcţionarea acestei organizaţii de securitate.

Rusia este reprezentată la Lodz de ambasadorul său la OSCE.

Prezentă în acest oraş din centrul Poloniei, subsecretarul de stat american pentru afaceri politice, Victoria Nuland, a declarat că este „optimistă” cu privire la viitorul OSCE.

La fel cum a eşuat atunci când a încercat să învingă Ucraina, preşedintele rus, Vladimir Putin, în ciuda războiului său brutal de agresiune, a crimelor sale de război şi, acum, în ciuda luptei sale violente împotriva civililor, prin încercările de a-i îngheţa în mijlocul iernii, a eşuat şi în eforturile sale de a diviza sau distruge OSCE, a declarat ea presei.

La prima sesiune de joi a reuniunii OSCE, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a pus din nou sub semnul întrebării continuarea apartenenţei Rusiei la această organizaţie.

Acesta a reiterat opinia că „ar trebui înfiinţat un tribunal special pentru crimele comise în timpul agresiunii ruseşti”.

„Vremea compromisurilor deşarte a trecut. Agresiunea neprovocată a costat prea multe vieţi. Nu avem dreptul să-i oferim lui Putin o şansă de a reuşi în şantajul său”, a spus el

#oligarhi #confiscate #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina