Ce spune solul lui Putin despre datoria de miliarde a Transnistriei și de ce nu livrează curent electric Moldovei

Înainte de negocierile 1+1 de la sediul OSCE de la Chișinău, pretinsul ministrul de Externe de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev a spus că la întrevedere vor fi discutate mai multe probleme. Este vorba de problema liberei circulații, importul de medicamente, alimente și problema crizei energetice.

„Trebuie să discutăm despre livrea energiei electrice. Dacă va fi contract vom livra și energie electrică. (…) Despre gaz noi discutăm și cu Federația Rusă, am trimis scrisori la OSCE și ONU pentru soluționarea situației de criză din Transnistria cu impact minim pentru populație”, a punctat Ignatiev.

Întrebat de ce Transitria nu plătește pentru gazul livrat (datoria se ridică la 8 miliarde USD n.r), Ignatiev susține că problemele au început în data de 1 octombrie când au fost reduse cantitățile de gaz pentru Transnistria de partea moldovenească.

„Contractul semnat cu Gazprom prevede inclusiv soluționarea datoriilor istorice se face audit, populația din Transnistria achită pentru gaz or, președintele Krasnoselski a spus că Transnistria e gata să-și achite datoria pentru gaz”, spune Ignatiev.

Referindu-se la reducerea livrărilor de gaz în regiunea stângă a Nistrului, Ignatiev susține că: „Rusia livrează cantitatea de gaz stabilită în contract, dar nu și volumele de gaz suplimentare de care este nevoie în perioada iarnă. Rusia a spus de ce nu livrează cantitățile suplimentare. Noi am vorbit cu domnul Serebrian (Oleg Serebrian vicepremierul pentru Reintegrare n.r) în data de 20 octombrie și am discutat aceste probleme. Am vorbit și cu Moldovagaz care este cauza reducerii volumelor și ni s-a spus că nu au fost îndeplinite niște obligații contractuale”.

Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serbrian a precizat că în cadrul întrevederii „speră să fie găsite o soluție pe dosarul energetic”.

Centrala de la Cuciurgan a sistat livrările de curent către Republica Moldova după ce Gazprom a redus livrările de gaz. În consecință Chișinăul s-a reorientat către piața din România. Or, prețul mediu de achiziție este de 230 euro MW/h, în timp ce lumina de la Cuciurgan costa 77 USD mW/h.

La începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi, respectiv Chișinăul trimite 2,3 mil. metri cubi în stânga Nistrului, iar restul sunt destinați malului drept.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ignatiev #Serebrian #negocieri #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.