Ucraina a golit stocurile de armament ale Occidentului: Refacerea va dura 10-15 ani

Completarea stocurilor de muniţii de artilerie occidentale, diminuate semnificativ în urma ajutorului oferit Ucrainei pentru a opri invazia rusă, va necesita 10-15 ani, estimează proprietarul unei mari companii cehe producătoare de armament, citat Reuters, informează Agerpres.

Cu o industrie militară foarte dezvoltată, Republica Cehă, pe lângă armele şi muniţiile standard NATO pe care le produce, a produs de asemenea numeroase arme şi muniţii sub licenţă sovietică şi are astfel o industrie de apărare compatibilă cu nevoile armatei ucrainene, fiind acum o piesă importantă în ajutorul militar oferit Ucrainei, ajutor pentru care guvernul de la Praga s-a arătat foarte deschis. În timpul scurs de la invazia rusă, Republica Cehă a livrat Ucrainei muniţii, sisteme de apărare antiaeriană, tancuri, blindate şi arme uşoare.

Potrivit lui Michal Strnad, care deţine compania cehă producătoare de armament Czechoslovak Group (CSG), în pofida fluxului consistent de muniţii primite, trupele ucrainene nu au muniţii suficiente, întrucât în urma ajutorului oferit Ucrainei armatele statelor occidentale se confruntă cu o diminuare a propriilor stocuri, în timp ce capacităţile de producţie sunt limitate.

Compania cehă CSG realizează în prezent circa 25-30% din producţia europeană de obuze de calibrul 155 mm standard NATO.
„Muniţia de artilerie este un produs foarte greu de găsit astăzi (…) Estimez că va fi nevoie de 10-15 ani pentru completarea stocurilor” armatelor occidentale în urma războiului din Ucraina, subliniază Michal Strnad.

Societatea sa are o capacitate de producţie anuală de 80.000-100.000 de obuze de artilerie, în timp ca capacitatea pe ansamblul Europei este de 270.000-300.000 de obuze pe an. Pentru a-şi extinde producţia, CSG va angaja încă 250-300 de lucrători, cu scopul de a-şi creşte capacitatea la 150.000 de obuze pe an, dar acest proces va necesita circa doi ani din cauza termenelor lungi de achiziţie a echipamentelor de producţie.

Michal Strnad estimează că armata ucraineană trage săptămânal circa 40.000 de obuze folosind cele câteva sute de tunuri primite din partea ţărilor occidentale, iar industria de apărare a acestora din urmă nu face faţă unei asemenea cadenţe. Prin urmare, „adevărul este că astăzi ucrainenii trag mai puţin decât ar putea, pentru că nu au destule muniţii”, remarcă proprietarul companiei cehe de armament.

#armament #occident #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.