Dezastru în Ungaria. O furtună economică teribilă a lovit Budapesta: Forintul se prăbuşeşte, ungurii rămân fără benzină

Forintul, moneda ungurească, are tendinţa de a se deprecia şi când o furtună valutară de amploare a lovit economiile emergente, Ungaria a ajuns în pragul unei crize valutare. Acum, când economia este slăbită de inflaţie şi de deficite, forintul cade la şocuri oricât de mici.

Moneda s-a depreciat recent după ce a devenit mai clar că Ungaria nu poate spera uşor la fonduri europene pentru a-şi stabiliza finanţele dacă nu lasă justiţia liberă şi nu luptă cu corupţia. Banca centrală arde rezerve importante pentru a susţine forintul, dar trebuie să lupte şi cu cea mai puternică inflaţie din UE, fiind în acelaşi timp atentă să nu trimită economia într-o recesiune din care să nu mai iasă, avertizând, în van, guvernul să fie mai cumpătat cu cheltuielile. Budapesta se aşteaptă ca vârful de inflaţie să fie la 25%, faţă de 20% în prezent.

În Polonia, creşterea dobânzilor pentru frânarea inflaţiei a produs un şoc masiv pe piaţa creditelor imobiliare. Anul acesta, băncile au acordat cele mai puţine împrumuturi pentru locuinţe din ultimii 20 de ani. Scăderea este aşteptată să continue şi anul următor.

Se vorbeşte însă şi despre o criză a creditului generală, care se suprapune peste o criză a costului vieţii. În Polonia, şeful băncii centrale a ezitat mult timp să acţioneze contra inflaţiei, spunând că aceasta este un pericol mic şi că preferă să stimuleze creşterea economică. Acum el acuză Germania de pretenţii teritoriale asupra ţării sale şi un complot la Bruxelles pentru înlăturarea guvernului său. În teorie, bancile centrale europene sunt independente de politic.

Prin urmare, motive de îngrijorare pentru economiile Ungariei şi Poloniei există şi unele sunt mari. Situaţia poate degenera dacă criza preţurilor energiei persistă. Deocamdată, inflaţia din zona euro pare să fi atins un vârf, semn de stabilizare şi o speranţă pentru Europa de Est, dar nimic nu este sigur. Iarna adevărată încă nu a venit.

În Ungaria, un motiv în plus de îngrijorare, care poate crea nervozitate în societate, este insuficienţa carburanţilor. Guvernul a plafonat preţurile pentru cumpărătorii unguri, ceea ce a scos din afacere unele benzinării mici. Principalul furnizor, Mol, are probleme cu o rafinărie, iar ceilalţi refuză să mai importe benzină şi motorină pentru că nu mai este rentabil. De aceea, multe benzinării, chiar şi de la firme mari, au restricţionat vânzările şi limitările devin din ce în ce mai mari şi mai răspândite. Guvernul abia acum a recunoscut că plafonările de preţuri afectează importurile de carburanţi. Budapesta a asigurat că Ungaria are rezerve strategice, dar a explicat că nu le va aduce pe piaţă decât în caz de urgenţă deoarece altfel ar crea şi mai multă inflaţie.

De la Bruxelles, Comisia Europeană a aprobat planul de reconstrucţie economică post-COVID al Ungariei, dar a recomandat statelor membre ale UE să voteze suspendarea unor fonduri europene de reconstrucţie economică de 7,5 miliarde de euro destinate acestei ţări. Investitorii au reacţionat la veste retrăgându-se de pe bursa de acţiuni şi scăpând de forint.

O altă veste proastă primită zilele acestea de unguri este că sunt mai puţini cu 400.000 decât se credea. Acest lucru o arată ultimul recensământ. Explicaţia poate sta într-o eroare de calcul deoarece mulţi cetăţeni n-au participat la anchetă. Însă se supectează că mai mulţi unguri decât s-a crezut muncesc sau s-au mutat în străinătate. De asemenea, în presă cetăţenilor maghiari li s-a atras atenţia că de la anul salariul mediu pe economie al României va fi probabil mai mare decât al Ungariei, după cum scrie Daily News Hungary.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#forint #Ungaria #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Boeing a raportat miercuri prima scădere a veniturilor trimestriale în şapte trimestre, dar producătorul de avioane american a depăşit aşteptările de pe Wall Street, care au fost reduse după ce o explozie a unui panou de uşă al unui avion 737 MAX 9, în timpul zborului, din ianuarie, a determinat producătorul de avioane să încetinească producţia celor mai vândute avioane ale sale, transmite agenția Reuters.

După publicarea raportului, directorul general al Boeing, Dave Calhoun, a declarat pentru CNBC că o înţelegere pentru achiziţionarea furnizorului său cheie Spirit AeroSystems este mai mult decât probabilă în al doilea trimestru.

Cei doi producători au confirmat discuţiile, deşi preţurile rămân o provocare în afacerea complexă.

Boeing a spus că cheltuielile de numerar din primul trimestru, o măsură atent urmărită de investitori, au fost de 3,93 miliarde de dolari, mai bune decât aşteptările medii ale analiştilor cu privire la un consum de numerar de 4,49 miliarde de dolari.

În martie, Boeing a indicat că va folosi între 4 şi 4,5 miliarde de dolari din cauza unei crize produse ca urmare a accidentului din 5 ianuarie, care a implicat un avion cu reacţie 737 MAX 9 aproape nou.

“Ei bine, ar fi putut fi mai rău. În timp ce pierderea şi ieşirea de numerar nu sunt atât de grave pe cât se temea, compania se confruntă în mod clar cu unele provocări serioase în divizia de avioane comerciale, care vor necesita ceva reparaţii”, a spus analistul Vertical Research Partners, Robert Stallard, într-o notă.

De la accidentul din 5 ianuarie, pe un avion operat de Alaska Airlines, Administraţia Federală a Aviaţiei din SUA (FAA) a impus un plafon pentru producţia avioanelor Boeing 737 MAX, care se vând puternic.

FAA a mai spus Boeing să dezvolte un plan cuprinzător pentru a aborda ”problemele sistemice de control al calităţii”.

Înainte de raport, Calhoun, care va demisiona la sfârşitul anului, a spus într-o scrisoare către angajaţi că Boeing se află ”într-un moment dificil”, încetinind sistemul pentru a îmbunătăţi calitatea şi siguranţa.

“Livrările mai mici pot fi dificile pentru clienţii noştri şi pentru finanţele noastre. Dar siguranţa şi calitatea trebuie şi vor fi mai presus de orice altceva”, a adăugat el.

Veniturile trimestriale au fost de 16,57 miliarde dolari, în scădere faţă de 17,92 miliarde dolari cu un an mai devreme, dar depăşind aşteptările de 16,23 miliarde dolari.

Deşi Boeing nu a numit un succesor, Calhoun a declarat pentru CNBC că crede că şefa diviziei de avioane comerciale, Stephanie Pope, are potenţialul de a conduce compania.

Reuters a relatat în această lună că producţia de avioane 737 MAX a Boeing a scăzut puternic, deoarece autorităţile de reglementare din SUA au intensificat verificările din fabrică.

Analiştii au avertizat că ritmul lent al livrărilor ar putea întârzia obiectivele financiare şi de producţie ale Boeing.

Directorul financiar al Boeing a declarat luna trecută că compania are nevoie de mai mult timp pentru a atinge obiectivul stabilit în 2022 pentru un flux de numerar anual de aproximativ 10 miliarde de dolari până în 2025 sau 2026. Acest obiectiv este considerat cheie, deoarece Boeing lucrează pentru a-şi accelera recuperarea dintr-o criză anterioară, după ce două avioane MAX s-au prăbuşit în 2018 şi 2019.

Compania se aşteaptă, de asemenea, la o creştere mai lentă a ratei de producţie şi a livrărilor de avioane cu fuselaj larg 787, din cauza lipsei furnizorilor ”pentru câteva piese cheie”, a arătat luni un memoriu.

Cu toate acestea, cu producţia limitată la Boeing şi la rivalul său Airbus, cererea rămâne puternică, deşi producătorul european de avioane şi-a crescut avantajul pe piaţa avioanelor cu fuselaj îngust, în primul trimestru.

Calhoun a spus că Boeing şi-ar fi ”livrat în mare măsură” inventarul de avioane 737 şi 787 până la sfârşitul anului, aducând banii atât de necesari. El a adăugat că afacerea sa de apărare, care a pierdut bani în ultimele trimestre, ”va progresa către niveluri istorice de performanţă”.

Marjele operaţionale ale afacerii de apărare a Boeing au revenit la 2,2% în trimestrul analizat, de la o valoare negativă de 3,2% în urmă cu un an, deşi a pierdut în continuare 222 de milioane de dolari pe anumite programe de dezvoltare cu preţ fix.

Boeing a livrat 67 de avioane 737 în trimestrul încheiat în martie, în scădere cu 41% faţă de anul trecut.

Constructorii de avioane primesc cea mai mare parte a numerarului la livrarea aeronavei.

În combinaţie cu compensaţiile pe care Boeing a trebuit să plătească companiilor aeriene pentru blocarea temporară la sol a aeronavelor MAX 9, marjele afacerii sale cu avioane comerciale s-au deteriorat la minus 24,6% de la minus 9,2%.

Pierderea totală ajustată pe acţiune s-a redus la 1,13 USD, depăşind aşteptările, privind o pierdere pe acţiune de 1,76 USD, conform datelor LSEG.