Moldova importă gaze, via România, prin Coridorul Transbalcanic! Metanul poate fi rusesc, azer sau american

Republica Moldova a importat, via România, pentru a doua zi consecutiv, gaze prin intermediul Coridorului Transbalcanic, traseu care n-a fost folosit de la 1 ianuarie 2020 decât pentru tranzitul de gaz provenit, în principal din gazoductul Turk Stream, de către companiile din România și Ungaria.

Joi a fost prima zi prin România a tranzitat gaz către Ucraina și Republica Moldova prin conducta 1 a Coridorului Transbalcanic. Până la 1 ianuarie 2020, statele din Balcani erau alimentate cu gaz rusesc prin acest sistem de conducte, iar după această dată a mai fost folosit sporadic de România pentru a importa gaze rusești, via Ucraina.

„Este deocamdată un volum mic. Am făcut aceste importuri pentru a testa ruta de transport, să vedem cum circulă gazul”, a declarat directorul general interimar al companiei înființat de guvernul de la Chișinău pentru a importa gaze și energie electrică Energocom, declara penrru BANI.MD, Victor Bînzari, directorul Energocom.

În pofida declarațiilor oficialului moldovean, cantitatea zilnică importată de Chișinău, de aproximativ 4,5 milioane mc/zi, nu este chiar mică, fiind cu 66% mai mare decât consumul mediu zilnic al Republicii Modova, de 2,7 milioane mc/zi sau un miliard mc/an. Evident că importurile via România nu pot acoperi consumul curent total, în lunile de iarnă consumul zilnic al Republicii Moldova fiind mai ridicat decât media zilnică anuală.

De altfel, volumul zilnic importat de Chișinău, via România, prin punctul de interconectare cu Ucraina de la Căușeni de la începutul lunii decembrie este egal cu cel al gazelor rusești importate de Republica Moldova prin cel mai important punct de import, cel de la Grebeniki, de 4,5 milioane mc. Republica Moldova mai importă alte 1,2 milioane mc de gaz rusesc prin punctul Oleksivka, alt punct de interconectare cu Ucraina.

Sursa fizică a gazelor este una incertă. Potrivit publicației de specialitate ICIS, gazul importat de RMoldova provine din nou lansatul, pe 1 octombrie, interconector Grecia-Bulgaria (IGB), legat la conducta prin care este importat gaz azer în Europa, TAP.

Datele arată că, într-adevăr, pe 1 decembrie, fluxurile fizice dintre Grecia și Bulgaria s-au majorat prin punctul de interconectare de la Komotini (IGB) de la 38 GWh pe 30 noiembrie la 88 GWh, diferență similară cu cantitatea de gaz importată de Chișinău. Și renominalizările pentru ziua de 2 decembrie se situau la un nivel similar de 88 GWh.

Totodată însă, prin celălalt punct de interconectare dintre cele 2 state, cel de la Kulata, realocările arătau pentru aceeași dată o diferență tot de 50 GWh, în sens invers însă, din Bulgaria către Grecia. Rezervările de import în Bulgaria erau de 50 GWh, iar cele de export către Grecia de 100 GWh.

Explicația – livrările de gaze rusești prin Turk Stream către Europa (via Bulgaria) s-au majorat la rândul lor de la 378 GWh pe 30 noiembrie la 466 GWh pe 1 decembrie.

În plus, pe 29 noiembrie și pe 1 decembrie a fost descărcată în terminalul grec de la Revithoussa o cantitate de 1,1 TWh de gaze de pe cargoul LNG Seapeak Bahrain. Potrivit traseului acestuia, foarte probabil este vorba de LNG încărcat în Statele Unite în terminalul Sabine. Companiile care au preluat cantitatea de LNG de pe Seapeak Bahrain au fost toate grecești, PPC SA, Elpedison SA și Mytilineos SA.

Cum Energocom nu a făcut public numele partenerului/partenerilor cu care a semnat contracte, în urma swap-urilor efectuate, gazul importat de Republica Moldova poate fi azer (prin gazoductul TAP), american sau chiar rusesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transbalcanic #gaz #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Depozitele la termen înRepublica Moldova au înregistrat o scădere semnificativă în luna martie 2024, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei. Depozitele noi atrase au totalizat 2,6 miliarde de lei, înregistrând o diminuare cu 28,9 la sută față de luna precedentă, februarie 2024.

Din totalul depozitelor atrase, cele exprimate în moneda națională au reprezentat o pondere majoră de 69,3 la sută, însumând 1,8 miliarde de lei, în scădere cu 30,4 la sută față de luna anterioară. Depozitele exprimate în valută au totalizat 813,2 milioane lei, înregistrând o descreștere de 25,2 la sută.

Rata medie nominală la depozitele noi atrase în moneda națională s-a diminuat cu 0,26 puncte procentuale, ajungând la 3,55 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a redus cu 0,30 puncte procentuale, atingând 1,50 la sută.

În ceea ce privește termenele de plasare, depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni au înregistrat cea mai mare pondere, reprezentând 43,8 la sută din totalul depozitelor la termen, urmate de depozitele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 23,0 la sută.

Depozitele persoanelor fizice au însumat 2 091,3 milioane lei în luna martie 2024, înregistrând o scădere de 32,6 la sută față de luna precedentă. Depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni au fost cele mai solicitate, reprezentând 43,7 la sută din totalul depozitelor persoanelor fizice.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele fizice s-a micșorat cu 0,18 puncte procentuale, ajungând la 3,64 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a diminuat cu 0,25 puncte procentuale, atingând 1,49 la sută.

Comparativ cu luna precedentă, depozitele în moneda națională ale persoanelor juridice au înregistrat o creștere de 30,4 la sută, ajungând la 450,2 milioane lei, în timp ce depozitele în valută ale acestora s-au redus de 2,7 ori, totalizând 103,1 milioane lei.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele juridice s-a micșorat cu 0,43 puncte procentuale, ajungând la 3,30 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a diminuat cu 0,40 puncte procentuale, atingând 1,58 la sută.