Companie multimiliardară și EAU își retrage intenția de a investi în Republica Moldova

RMB Group – unul dintre principalele grupuri de afaceri din Emiratele Arabe Unite, își retrage intenția de a investi în Republica Moldova, pe o perioadă nedeterminată. Decizia survine în urma unor măsuri anormale și demotivante pe care le-au întreprins organele de drept în privința noastră și a partenerilor noștri proeminenți de la Chișinău. Odată cu anularea intențiilor noastre, țara pierde o investiție inițială de circa 7 milioane de euro.

RMB Group reprezentată la Chișinău de compania subsidiară „Global Real Estate Engineering Development MOL” SRL a semnat la data de 11 martie 2022 antecontractul de cumpărare-vânzare a 50% din compania moldovenească care deține imobilul de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.182.

RMB Group intenționa să dezvolte pe adresa respectivă un proiect imobiliar unic în materie de energie verde. Contractul final urma să fie semnat în luna mai, după ce părțile făceau cunoștință cu rezultatele auditului și rapoartelor de diligență.

O lună mai târziu de la semnarea antecontractului, RMB Group a transferat dintr-un cont bancar al companiei imobiliare din Emiratele Arabe Unite „Al Dar” (deținută în totalitate de proprietarul Grupului RMB), în contul „Global Real Estate Engineering Development MOL” SRL (deținută și ea în totalitate de RMB), suma totală de 106 524,56 Euro – bani cu care urma să fie cumpărată cota parte de 50% din bunul amintit supra.

Conform legilor moldovenești tranzacțiile de o anumită complexitate sunt verificate de către instituțiile abilitate, într-o perioadă de maxim 30 de zile. O asemenea verificare a fost dispusă și în cazul nostru (în luna aprilie), însă organele de drept nu au deblocat suma tranzacției nici până la momentul difuzării acestui comunicat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Mai mult, Centrul Național Anticorupție a pornit o cauză penală în privința acestei tranzacții, dar ea nu are și nici nu a avut vreun suspect pe întreaga perioadă a desfășurării investigațiilor.

Acțiunile CNA sunt cu atât mai dubioase cu cât înaintăm spre începutul afacerilor noastre în Moldova: Or, RMB Group planifică investiții în RM încă de la începutul anului 2020. Prin urmare, compania noastră a fost auditată acum trei ani de către marile instituții financiare din Republica Moldova și ni s-a oferit un credit de circa 6,5 milioane de euro pentru finalizarea tranzacției. În afară de asta, compania noastră a fost subiectul unei analize aprofundate privind piața hotelieră și imobiliară/birourilor, efectuată de către unul dintre cei mai importanți consultanți internaționali – PWC. Concluziile de atunci relevă faptul că suntem o echipă de bună credință, cu intenții oneste și transparente.

Menționăm că avem relații bancare extinse atât cu DB Bank, City Bank, HSBC cât și cu IFC (Banca Mondială). Cu ultima din ele avem un acord pentru finanțarea mai multor proiecte pe piețele emergente, inclusiv Moldova.

În spiritul transparenței și integrității, care caracterizează acțiunile noastre, RMB Group l-a delegat pe directorul general al grupului, dl Bou Jaber Pierre, să întreprindă toate măsurile legale necesare, să contracteze auditorii și avocații locali pentru a continua tranzacția. În această ordine de idei, dânsul a vizitat Chișinăul de multe ori, iar ultima dată – pe 3 octombrie 2022 – a venit cu scopul de a dovedi factual proveniența fondurilor pe care Consiliul de Administrație al RMB Group intenționa să le investească în Moldova.

Caracterul detaliat și exhaustiv al probelor prezentate de el, a eliminat orice îndoială cu privire la proveniența fondurilor. Cu toate acestea, Centrul refuză sau amână anularea măsurii de asigurare privind suma blocată.

RMB Group consideră demotivantă și pe alocuri incorectă atitudinea statului R.Moldova, prin acțiunile Centrului Național Anticorupție, în ceea ce privesc investițiile străine directe. În lumina celor expuse, bordul a decis să-și revizuiască decizia privind investițiile în această țară. Juriștii noștri rămân antrenați în procedura de deblocare a banilor, dar și de atacare la instanțe locale și internaționale întru recuperarea pierderilor suferite și acoperirea daunelor de imagine. Juriștii contractați vor lupta pentru tragerea răspundere juridică și financiară a tuturor celor identificați prin lege ca fiind responsabili pentru sabotarea unor astfel de investiții directe străine, care în mod evident urmau să fie în beneficiul poporului Moldovei.

Repere:

RMB Group a fost fondat în 2000 de către Președintele și unicul proprietar Rashed AlBlooshi, iar în 2021 a înregistrat un portofoliu de circa 5 miliarde de euro. Holdingul se află în lista celor mai inovatoare grupuri de afaceri din Orientul Mijlociu fiind unul dintre grupurile cu cea mai rapidă creștere. Principalele sectoare în care mai multe de 25 de branduri ale grupului nostru dezvoltă proiecte sunt: desalinizarea apei, transportul și distribuția apei, imobiliare și dezvoltare, construcții, producere, agro-business (în principal hidroponie), chirie, inginerie, comerț, servicii, logistică, energie și agricultură.

*Comunicat de presă

#EAU #companie multimiliardara #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.