Ukrainska Pravda: În timp ce Rusia ucide ucraineni, elita rusă huzurește la Viena, în ciuda sancțiunilor UE

În ciuda sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei pentru că a invadat Ucraina, mulți ruși bogați continuă să locuiască sau să își petreacă vacanța în Europa, în special în capitala Austriei, Viena, arată o anchetă a jurnalistului Mihailo Tkaci pentru Ukrainska Pravda.

„În timp ce Rusia comite crimă după crimă în Ucraina, cetățenii săi se bucură de viață în Europa, ocupând imperceptibil dar sistematic capitala Austriei cu banii regimului de la Kremlin. Dacă se ia doar exemplul Vienei, se poate realiza cât de importantă este Uniunea Europeană pentru elitele ruse. Asta în timp ce autoritățile ruse – de multe ori cu consimțământul tacit și chiar mai des cu sprijinul acelorași elite – au discreditat această Uniunea Europeană și țările civilizate în general de ani de zile”, se arată în anchetă.
În septembrie și octombrie, jurnalistul a filmat pe străzile Vienei mulți ruși, care s-au dovedit a nu fi săraci, ba chiar susținători deschiși ai războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

De exemplu, unul dintre rușii cu care Mihailo Tkaci a reușit să vorbească a spus că nu sprijină războiul și că i-a creat multe probleme în mod direct, în special, rudele lui nu îl pot vizita la Viena. El i-a mai numit pe ruși, care trăiesc și muncesc de mult în Europa, „cei mai afectați oameni” în această situație.

Mai târziu, jurnalistul a aflat că numele acestui bărbat este Viaceslav Verhov, contabil șef și membru al consiliului de administrație al celei mai mari companii rusești producătoare de petrol „Lukoil”. În martie anul acesta, el a cumpărat acțiuni Lukoil în valoare de 50 de milioane de ruble.
Colegul lui Verhov la Lukoil, Oleg Pașaev, care este vicepreședintele companiei pentru vânzarea produselor petroliere, a fost fotografiat la Viena.

Jurnaliştii l-au filmat și pe fostul prim-ministru rus Viktor Zubkov, care a ocupat această funcţie până în 2012, părăsind un hotel vienez de 5 stele. Din 2012, el lucrează ca reprezentant special al președintelui rus Vladimir Putin la interacțiunea cu forumul țărilor exportatoare de gaze.

De asemenea, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Sankt Petersburg, un partener de afaceri al fostului ministru al Apărării al Rusiei Anatoli Serdiukov, proprietarul grupului industrial „Soyuz” Aleksnder Usov și mulți alți ruși au fost văzuți pe străzile Vienei.

Iar, cazurile de ruși care se sustrag sancținilor nu sunt doar în Austria. În Italia, un iaht de lux deţinut de oligarhul rus Dmitri Mazepin, care a fost confiscat în temeiul sancţiunilor UE, a dispărut în mod misterios dintr-un port de pe insula italiană Sardinia în această vară.

Aldabra, nava de 22 de metri deţinută de Dmitri Mazepin, a fost văzută ultima dată pe insula italiană în vară. Miliardarul rus este proprietar al unei companii de îngrăşăminte şi este tatăl fostului pilot de Formula 1 Nikita Mazepin.

Vasul, care ar valora între 700.000 de euro şi 1 milion de euro, era ancorat în portul Olbia şi fusese confiscat în martie, când Mazepin a fost inclus pe lista de sancţiuni, în săptămânile care au urmat invaziei Rusiei în Ucraina. Iahtul a rămas acolo până în iunie, când a dispărut cu câteva ore înainte de a se confirma oficial că aparţine lui Mazepin.

„Mazepin ştia că se află pe listă, dar a reuşit să profite la maximum de perioada în care noi lucram pentru a stabili că vasul îi aparţinea, deoarece trebuia să investigăm lanţul de proprietate”, a declarat o sursă din cadrul brigăzii de poliţie financiară din Sardinia. „Eram în curs de confirmare a proprietăţii, când a fost luată”, a mai spus sursa The Guardian.

Poliţia a declarat că Mazepin a angajat o companie străină, care, la rândul ei, a angajat un căpitan din Sardinia pentru a duce iahtul departe de Italia.

O investigaţie a poliţiei financiare din Olbia a descoperit că iahtul a făcut o escală în micul port Biserta din Tunisia, dar nu se ştie unde se află în prezent.

Poliţia a declarat că Mazepin, compania implicată în organizarea mutării vasului şi căpitanul, care susţine că nu ştia că nava aparţinea oligarhului, riscă amenzi de până la 500.000 de euro pentru scoaterea ilegală a navei din Italia.

Este primul caz cunoscut în Italia al unui rus cu active îngheţate în această ţară care reuşeşte să se sustragă sancţiunilor UE.

„Acest iaht nici măcar nu părăsise Sardinia înainte. Aşa că se poate observa o atitudine care, în mod evident, a avut ca scop evitarea regulilor”, a comentat sursa din poliţie.

O vilă din Sardinia deţinută de Mazepin se numără, de asemenea, printre bunurile deţinute de cetăţeni ruşi şi puse sub sechestru. Sardinia era o destinaţie preferată a oligarhilor ruşi înainte de războiul din Ucraina. Mazepin a cumpărat vila, numită Rocky Ram, de la Carlo De Benedetti, un om de afaceri italian şi fost proprietar al ziarului La Repubblica.

O maşină de lux de 600.000 de euro, construită pentru a rezista la gloanţe şi explozibili, aparţinând lui Alişer Usmanov, fost acţionar al clubului de fotbal Arsenal, se numără, de asemenea, printre bunurile confiscate în Sardinia.

#oligarhi #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.