Constanța s-a umplut de grâu ucrainean, Moldova iese din joc

Piața cerealelor din Republica Moldova traversează o perioadă de stabilitate aparentă, dar presiunile externe și costurile logistice ridicate anunță o posibilă scădere a prețurilor în următoarele săptămâni, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

Grâul furajer se vinde între 2,90 și 3,00 lei/kg în nordul țării, ajungând până la 3,40 lei/kg în zona Giurgiulești. Transportul din nord către port costă între 600–650 lei/tonă, TVA inclus.
Grâul alimentar a înregistrat o ușoară creștere de 5–10 bani/kg, fiind cotat între 3,10 și 3,55 lei/kg, în funcție de calitate.
Totuși, stocurile mari din portul Constanța – unde grâul moldovenesc este cotat la 185 euro/tonă (≈3,60 lei/kg) – limitează perspectivele de creștere, iar costurile de transport fluvial de 9–11 dolari/tonă reduc marjele fermierilor.

„Piața se află într-o fază de așteptare. Oferta rămâne superioară cererii, iar traderii adoptă o politică prudentă, anticipând o corecție descendentă”, notează Rija.

Orzul se menține stabil la un nivel ridicat: 3,15 lei/kg în nord și până la 3,70 lei/kg la Giurgiulești. Scăderea suprafețelor semănate – cu circa 10 mii ha mai puțin decât anul trecut – a menținut prețurile ferme.
În port, orzul moldovenesc se vinde la 220 dolari/tonă FOB, însă evoluția grâului ar putea determina o reducere graduală a prețurilor.

Circa 99% din recolta de rapiță a fost deja comercializată, iar cotațiile au crescut cu 0,20–0,30 lei/kg față de începutul lunii.
Prețurile variază între 8,30 și 9,10 lei/kg, apropiate de nivelul din portul Constanța (470 euro/tonă, ≈9,1 lei/kg).
Unii fermieri au folosit rapița pentru a stinge datorii către furnizori, reducând lichiditatea de pe piață.

Porumbul se tranzacționează la 3,00–3,15 lei/kg în nord și 3,40–3,50 lei/kg în sud. Cererea internă este menținută de procesatorii de furaje și bioetanol, însă recoltele mari din Ucraina și SUA ar putea genera o scădere a prețurilor în noiembrie.
În Giurgiulești, cotația este de 215–218 dolari/tonă FOB, incluzând costurile portuare.

Prețurile au crescut cu 0,20–0,30 lei/kg în ultimele două săptămâni, ajungând la 9,50–10,20 lei/kg.
Costurile logistice rămân ridicate (~650 lei/tonă din nord spre Giurgiulești). În Constanța, floarea-soarelui se vinde la 590 dolari/tonă, iar în Turcia la 600–605 dolari/tonă, pe fondul unei recolte mai mici în Ucraina.
Rija atrage atenția asupra indicelui Baltic (BDI), care măsoară costurile de transport maritim: o creștere a acestuia duce la scăderea prețului oferit fermierilor, deoarece traderii își ajustează marjele.

Economistul estimează că lunile noiembrie–decembrie vor aduce o stabilitate relativă, însă începutul anului 2026 va depinde de volumul exporturilor de ulei rusesc, care influențează direct prețurile regionale la semințele de floarea-soarelui și uleiurile vegetale.

„Piața agricolă moldovenească se află într-un echilibru fragil. Factori precum costul logistic, cursul valutar și dinamica exporturilor din regiunea Mării Negre vor determina direcția prețurilor în următoarele luni”, conchide Iurie Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.