De ce își depozitează Republica Moldova rezerve de gaz în Ucraina. Răspunsul trimis lui Putin de premierul Gavrilița

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a comentat declarația Președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, care și-a exprimat nemulțumirea față de faptul că țara păstrează rezerve de gaze naturale în Ucraina.

Gavrilița a spus că Moldova este o țară independentă și decide singură unde să depoziteze gazul achiziționat.

„Moldova este o țară independentă, iar gazul pe care îl cumpără și pe care îl plătește poate fi depozitat oriunde dorește. Nu avem depozit de gaze naturale în Moldova, depozităm ceva gaze naturale în România, dar depozitul de acolo este destul de plin, așa că depozităm o anumită cantitate în Ucraina.

Există depozite acolo, iar aceste rezerve sunt sigure. Putem stoca gazul pe care îl cumpărăm și îl putem plăti oriunde decidem”, a spus Gavrilița într-un interviu acordat Vocea Basarabiei pe 9 decembrie.

Pe 7 decembrie, președintele rus Vladimir Putin a instruit Ministerul Rus al Energiei să „arută o privire mai atentă” și să „descopere” de ce Moldova păstrează rezerve de gaze în Ucraina.

Președintele Parlamentului Moldovei, Igor Grosu, a comentat destul de dur această declarație. El a spus că „este o invazie imperială” și Moldova însăși se va ocupa de unde să-și depoziteze gazele.

Cum se alimentează Republica Moldova cu energie

R. Moldova are o singură linie electrică de înaltă tensiune prin care poate importa curent electric. Pentru a ajunge în R. Moldova, curentul electric, fie că vine din Est sau din Vest, trece, inevitabil, prin Ucraina și regiunea transnistreană.

Abia în 2021, autoritățile de la Chișinău au inițiat construcția unei linii de înaltă tensiune pentru a putea transporta curentul de la Vulcănești direct spre Chișinău, evitând astfel regiunea transnistreană și Ucraina. Proiectul încă se află la o fază incipientă.

Începând cu primele zile ale lunii noiembrie, R. Moldova a cumpărat circa 80% din necesarul de energie electrică de pe bursa din România, aceasta a ajuns în țară urmând același traseu ca și cea cumpărată anterior de la ucraineni sau de la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES), aflată în regiunea transnistreană.

Astfel, indiferent de unde este cumpărată energia electrică, ea vine în R. Moldova prin linia electrică de 400 de KV de pe traseul Isaccea (localitate din România aflată la granița cu Ucraina) – Vulcănești (R. Moldova) – MGRES (Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul controlat de autoproclamatele autorități transnistrene, n.r.).

Apoi, de la Cuciurgan sunt două linii electrice de 330 de KV care vin spre Chișinău, iar apoi alimentează tot teritoriul țării. Altfel spus, și curentul cumpărat din România trece prin sudul Ucrainei și prin regiunea transnistreană înainte de a ajunge în Chișinău și în celelalte localități din țară.

Autoritățile au comunicat anterior că deconectările de lumină care s-au produs în R. Moldova pe 15 și 23 noiembrie au fost cauzate de faptul că R. Moldova și Ucraina fac parte din același sistem electroenergetic, dar și din cauza sistemelor de protecție ale rețelelor electrice, care se declanșează odată cu depistarea unor instabilități, așa cum sunt cele produse în urma bombardamentelor masive în Ucraina.

#gavrilita #gaz #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi