Rusia vrea „sute” de rachete din Iran și oferă în schimb un sprijin militar „fără precedent”, susține Marea Britanie

Potrivit rapoartelor, oficiali înalți ai administrației Biden spun că Rusia ar putea oferi Iranului sisteme de apărare aeriană și elicoptere ca parte a sprijinului său.

Rusia caută să-și asigure o aprovizionare masivă de rachete balistice din Iran și, în schimb, oferă țării sprijin militar „fără precedent”, a declarat vineri un reprezentant de vârf al Marii Britanii.

„Rusia încearcă acum să obțină mai multe arme, inclusiv sute de rachete balistice. În schimb, Rusia oferă Iranului un nivel fără precedent de sprijin militar și tehnic”, a declarat Barbara Woodward, reprezentantul permanent al Regatului Unit la Națiunile Unite.

Ea a spus că Consiliul de Securitate al ONU este „îngrijorat de faptul că Rusia intenționează să ofere Iranului componente militare mai avansate, ceea ce ar permite Iranului să-și consolideze capacitatea de armare”.

Woodward nu a detaliat și nu a specificat cum ar putea arăta, exact, suportul militar și tehnic – sau componentele avansate. Înalți oficiali ai administrației Biden au declarat însă pentru NBC News că transferul de echipamente include sisteme de apărare antiaeriană și elicoptere.

Casa Albă a atras vineri atenţia în mod serios asupra „parteneriatului militar la scară largă” din ce în ce mai aprofundat dintre Moscova şi Teheran, anunţând cu aceeaşi ocazie noi sancţiuni împotriva Rusiei, transmite AFP.

În timp ce Iranul furnizează deja armatei ruse drone care sunt folosite în Ucraina, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al executivului american, John Kirby, a indicat că, în schimb, Rusia „oferă Iranului sprijin militar şi tehnic la un nivel fără precedent”, ceea ce „le transformă relaţie într-un parteneriat complet de apărare”.

Această evoluţie este dăunătoare pentru Ucraina, ţările vecine Iranului şi comunitatea internaţională, a adăugat el, anunţând sancţiuni împotriva a trei entităţi ruseşti deosebit de active în achiziţionarea de drone iraniene, scrie Agerpres.

Potrivit serviciilor secrete americane, Moscova şi Teheranul intenţionează în special să lanseze o producţie comună de drone „ucigaşe” în Rusia, a spus John Kirby, fără a oferi mai multe detalii despre stadiul acestui proiect. A amintit, de asemenea, că Iranul se gândeşte să vândă Rusiei „sute” de rachete balistice, informaţii pe care americanii le-au făcut deja publice. „Ajutorul merge în ambele sensuri”, a asigurat John Kirby.

Moscova, la rândul ei, se pregăteşte, potrivit Statelor Unite, să ofere Iranului echipamente „sofisticate”, elicoptere, sisteme de apărare antiaeriană şi avioane de luptă, a mai spus Kirby.

Piloţii iranieni au început antrenamente în Rusia pe avioane de luptă ruseşti SU-35, iar „Iranul ar putea primi avioane anul viitor”, ceea ce „ar creşte semnificativ capacităţile aeriene ale Teheranului”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate.

În ceea ce priveşte noile sancţiuni anunţate vineri împotriva Rusiei, Departamentul de Stat a clarificat că acestea vizează trei entităţi însărcinate cu achiziţionarea de drone din Iran, transportarea acestora şi instruirea personalului rus pentru utilizarea lor, în special în Ucraina „în atacuri pe scară largă asupra infrastructurii civile”. Este vorba de Forţele Aerospaţiale Ruse (VKS), Centru de Stat pentru Aviaţie fără pilot 924 şi Comandamentul Transporturilor Militare (VTA), potrivit unui comunicat.

Statele Unite iau în considerare, de asemenea, potrivit lui John Kirby,”alte măsuri de control al exporturilor” menite să „restrângă accesul Iranului la tehnologii sensibile”.

#sprijin #rachete #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.