Fermierii moldoveni vor mai mulți bani de la UE

Fermierii din Republica Moldova ar putea beneficia de mai mulți bani pentru subvenții, care ar urma să vină de la UE, potrivit promisiunii făcută agricultorilor de către ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea.

Totodată, ministrul Bolea urmează să ceară premierului Gavrilița adresarea către Guvernul României în vederea completării solicitării doamnei președinte în vederea acordării ajutorului în forma de motorină.

„Prioritățile fermierilor mici și mijlocii vor fi indicate în Regulamentul de subvenționare prin aplicarea anumitor măsuri doar pentru aceste categorii. Pentru infrastructura de depozitare, păstrare și prelucrare a producției agricole vor fi pasibile mai multe cheltuieli investiționale. Punctul cu procedura suspendării examinării dosarelor va fi modificat după cum a solicitat organizația noastră. Săptămâna viitoare va fi organizată intalnirea cu băncile comerciale, BNM și agricultorii”, se arată în declarația Forței Fermierilor după întrevederea cu Vladimir Bolea.

Pentru anul 2023 fondul de subvenționare va constitui 1,5 miliarde de lei, volum neschimbat față de anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compensatii #fermieri #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.