Fermierii moldoveni vor mai mulți bani de la UE

Fermierii din Republica Moldova ar putea beneficia de mai mulți bani pentru subvenții, care ar urma să vină de la UE, potrivit promisiunii făcută agricultorilor de către ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea.

Totodată, ministrul Bolea urmează să ceară premierului Gavrilița adresarea către Guvernul României în vederea completării solicitării doamnei președinte în vederea acordării ajutorului în forma de motorină.

„Prioritățile fermierilor mici și mijlocii vor fi indicate în Regulamentul de subvenționare prin aplicarea anumitor măsuri doar pentru aceste categorii. Pentru infrastructura de depozitare, păstrare și prelucrare a producției agricole vor fi pasibile mai multe cheltuieli investiționale. Punctul cu procedura suspendării examinării dosarelor va fi modificat după cum a solicitat organizația noastră. Săptămâna viitoare va fi organizată intalnirea cu băncile comerciale, BNM și agricultorii”, se arată în declarația Forței Fermierilor după întrevederea cu Vladimir Bolea.

Pentru anul 2023 fondul de subvenționare va constitui 1,5 miliarde de lei, volum neschimbat față de anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compensatii #fermieri #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația americană și-a reconfirmat opoziția față de inițiativa europeană de a reduce plafonul de preț impus exporturilor de petrol din Federația Rusă, relatează Bloomberg, citând surse apropiate discuțiilor. Subiectul urmează să fie unul central pe agenda summitului G7 care va avea loc în perioada 15–17 iunie în Canada.

Potrivit surselor, Washingtonul continuă să se opună reducerii actualului plafon de preț, ceea ce subminează speranțele oficialilor europeni că liderii G7 vor aproba o astfel de măsură. Deși decizia finală aparține președintelui Donald Trump, până în prezent nu există niciun semnal că poziția americană, exprimată anterior la întâlnirea miniștrilor de finanțe ai G7, s-ar fi schimbat.

În luna mai, la o reuniune similară, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și-a exprimat îndoiala privind necesitatea revizuirii plafonului de preț. Casa Albă a refuzat să comenteze pentru Bloomberg poziția actuală a administrației.

Uniunea Europeană și Marea Britanie sunt inițiatoarele demersului de reducere a plafonului, propunere care vizează coborârea prețului maxim de la 60 la 45 de dolari per baril. În absența unui acord cu SUA, sursele Bloomberg nu exclud posibilitatea ca Bruxellesul și Londra să acționeze unilateral, având în vedere că mare parte din petrolul rusesc tranzitează apele europene, iar efectele ar putea fi semnificative chiar și fără sprijin american. Cu toate acestea, un acord multilateral G7 ar avea o forță juridică și politică mai mare, în special datorită capacității de aplicare a sancțiunilor de către Washington.

Totodată, Financial Times a informat recent că în noul pachet de sancțiuni europene – al 18-lea la număr – ar urma să fie inclusă și interdicția totală de utilizare a infrastructurii gazoductului „Nord Stream”, precum și orice altă infrastructură energetică rusească în statele UE.

Summitul G7 din Canada ar putea fi astfel marcat de divergențe majore între aliați privind strategia de reducere a veniturilor energetice ale Rusiei, într-un moment în care războiul din Ucraina intră într-o nouă etapă de escaladare.

#sabotare #petrol #Rusia