S-a detonat bomba! VIDEO SIS a explicat tot cum sunt ascultate telefoanele moldovenilor

Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, oferă detalii cum decurge interceptarea, cine se ocupă de aceasta, ce tehnică este utilizată, precum și cine sunt comanditarii acestora. Declarațiile au fost făcute de către directorul SIS în cadrul dezbaterilor publice de la Parlament de astăzi, 14 decembrie, unde a fost supus consultărilor proiectul de modificare a legii SIS, prin care se va oferi mai multe împuterniciri Serviciului, scrie realitatea.md.

Musteața afirmă că, SIS este unica instituție din țară cu capacitatea tehnică și drept de a face interceptări.

„Un element important despre interceptare. SIS, conform legislației este unica instituției cu capacitatea tehnică și drept de a face interceptări. Nu noi stăm cu căștile pe urechi și stenografiere, în mare parte, dar noi avem acele softuri și acel hardware, care-s interconectate la operatori și ca să avem acces la stream-ul de date și atunci când vine mandatul de la judecător sau procuror noi dăm curs solicitării. De exemplu Serviciul Vamal vine cu o scrisoare de la organul de urmărire penală, unde scrie în baza ordonanței sau în baza mandatului judecător solicităm să dați acces la numărul ăsta de telefon pe userul X de la Vamă. Atunci, noi am făcut trei click-uri și s-a dus. El are user de la distanță. Stă ofițerul de urmărire penală la dânsul în birou cu căștile pe urechi și ascultă. Dacă te uiți după statistică, numai SIS ascultă în țara asta. Dar tehnic, da, noi suntem, așa scrie în lege. Noi suntem unica instituție. E un sofft foarte, foarte scump, dar, foarte scump, credeți-mă. Și de aceea e și logic să fie așa. Și se duce evidența la absolut orice interceptări, filări, la tot se duce evidența. Noi primim săptămânal de la ASP, de la Procuratură – vă rugăm să informați dacă persoana respectivă X a fost subiectul interceptărilor”, explică directorul SIS.

Potrivit lui Alexandru Musteața, toată informația pe interceptare este expediată organului de urmărire penală și procurorului și anume aceste persoane sunt responsabile să anunțe cetățenii care au fost supuși filării, dar nu SIS-ul.

„Procurorii decid mai departe, informează persoana asta sau nu o informează. Nu noi suntem în cazul da, și asta e o problemă la moment. Noi suntem executori, pur executori. Lumea vine la noi și cer să le spunem dacă au fost interceptați sau filați. Eu nu pot să spun, pentru că dacă cauza penală încă nu e închisă, eu pot răspundere penală. Procurorii cu mare fericire vin și trăsnesc un dosar penal pe nu ofițer SIS, cu o dragoste, asta e, credeți-mă din practică. De aceea pretenții la ziua de azi îs la Procuratură sau în altă parte”, mai spune Musteața.

În data de 13 decembrie, un grup de deputați PAS, în frunte cu președintele Legislativului, Igor Grosu, și președintele Comisiei securitate, apărare și ordine publică, Lilian Carp. Inițiativa legislativă prevede mai multe modificări, care ar permite SIS-ului să obțină mai multe împuterniciri, care în prezent nu le are și îngreunează sau împiedică efectuarea activităților ce prevăd prevenirea și asigurarea securității, inclusiv prin instituirea mandatului judecătoresc și a avertismentului oficial.

Noile modificări legislative propuse ar ajunge în extremă, întrucât prevăd intruziuni în viața privată a cetățenilor, cu accesarea datelor cu caracter personal, cu înștiințarea ulterioară a acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#SIS #discutii #telefoane

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.