Putin primește prima lovitură din 2023: Visteria Rusiei începe să se golească masiv

Războiul declanșat de Putin în Ucraina, care durează de zece luni, a avut consecințe grave pe piața internațională de energie.

Însă, acum sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei încep să-și arate efectele, iar liderul de la Kremlin primește prima lovitură din 2023, care afectează masiv cufărul cu bani al Moscovei. Astfel, producția de petrol a Rusiei va scădea de la 1 ianuarie 2023 cu 500.000-700.000 de barili pe zi, ceea ce înseamnă pierderi la bugetul de stat de peste 1 miliard de dolari lunar.

În timp ce președintele rus, Vladimir Putin, a spus că va semna un decret privind răspunsul Rusiei la plafonarea prețurilor petrolului din Occident, viceprim-ministrul Alexander Novak a afirmat că producția de țiței ar putea fi redusă cu 5 până la 7% la începutul lui 2023, potrivit RFI.

Vorbind vineri, 23 decembrie 2022, la televiziunea de stat, Novak a spus că Rusia ar putea reduce producția cu 500.000-700.000 de barili pe zi, ca răspuns la plafonul de preț introdus de Occident la începutul lunii decembrie, din cauza invaziei Rusiei asupra Ucrainei. Acest lucru poate duce la o scădere de 15-20 de milioane de barili pe lună, ceea ce ar afecta bugetul de stat și fondurile necesare mașinii de război a lui Putin.

Rusia a spus că nu va respecta plafonul chiar dacă va trebui să reducă producția. Uniunea Europeană, țările G7 și Australia au introdus un plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, cu scopul de a restrânge veniturile Rusiei.

Pe lângă plafon, UE a impus un embargo asupra importurilor de țiței rusești pe mare, în urma unor măsuri similare ale Statelor Unite, Canada, Japonia și Marea Britanie. Putin a declarat joi reporterilor că va emite un decret luni sau marți cu privire la acțiunile ca răspuns la plafon.

Novak a spus că decretul va interzice vânzările de petrol și produse petroliere către țările care se alătură plafonului de preț și companiile care cer respectarea acestuia. Se pare că Rusia nu a putut să-și redirecționeze pe deplin exporturile de petrol din Europa către alte piețe.

Doar patru țări sunt acum dispuse să cumpere petrol rusesc, inclusiv Bulgaria, China, India și Turcia. Prețurile globale ale petrolului sunt cu aproximativ 40 de dolari pe baril sub nivelul maxim din acest an și, în unele cazuri, petrolul rusesc a fost vândut pe piețele de export la un cost de producție mai mic.

Să menționăm că Uniunea Europeană, țările G7 și Australia au introdus un plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, în vigoare de la 5 decembrie 2022, pe lângă embargoul Uniunii Europene asupra importurilor de țiței rusesc pe mare și angajamente similare din partea Statelor Unite, Canada, Japonia. și Marea Britanie. În plus, din 5 februarie 2023, va intra în vigoare o altă interdicție a UE pentru produsele rafinate din petrol importate din Rusia.

#visterie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.