Vremea caldă de afară prăbușește prețul gazului

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa se îndreaptă spre cel mai mare declin săptămânal de după luna septembrie, graţie vremii blânde care este aşteptată să persiste în mare parte a continentului în perioada sărbătorilor de sfârşit de an, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

La hub-ul de gaze TTF, cotaţiile futures la gaze au scăzut vineri dimineaţa cu până la 8,8%, în condiţiile în care tranzacţiile sunt reduse înainte de Crăciun, şi se îndreaptă spre un declin de peste 25% pe ansamblul acestei săptămâni. Potrivit meteorologilor, temperaturile sunt prognozate să rămână peste medie până la începutul lunii ianuarie, vremea urmând să fie neobişnuit de caldă în unele părţi din centrul şi sudul Europei. În plus, livrările abundente de gaze lichefiate, gradul de umplere peste cel normal al depozitelor de gaze şi încetinirea obişnuită a cererii de gaze din partea clienţilor industriali la final de an ajută şi ele la diminuarea preţurilor.

„Vremea favorabilă ajută la contracararea altor factori”, inclusiv furtuna arctică din SUA, subliniază analiştii de la firma de trading Energi Danmark A/S. „În condiţiile în care gradul de umplere a depozitelor rămâne unul ridicat, nu există prea multe lucruri care să ţină preţurile să scadă în continuare”, adaugă analiştii.

Vineri, în jurul orei 10:49 la hub-ul de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare, preţurile de referinţă pentru piaţa din Europa, se tranzacţionau în scădere cu 8,1%, până la 84,45 euro pentru un Megawatt-oră, cel mai redus nivel înregistrat pe parcursul unei şedinţe de tranzacţionare după data de 14 iunie.

Vântul puternic în unele părţi ale Europei ajută, de asemenea, la reducerea cererii de gaze. Producţia de electricitate a centralelor eoliene din Marea Britanie este prognozată să se apropie de maximumul istoric la începutul săptămânii următoare şi la începutul lui ianuarie.

Cu toate acestea, există în continuare riscul ca Rusia să oprească şi puţinele gaze pe care le mai trimite spre Europa. Dacă plafonul de preţ preconizat de Uniunea Europeană va viola acordurile convenite între Gazprom şi contrapărţi, Rusia „îşi rezervă dreptul de a se gândi dacă mai suntem obligaţi să respectăm aceste contracte”, a declarat joi preşedintele Vladimir Putin.

În plus, traderii urmăresc cu atenţie modul cum evoluează diferenţialul de preţ dintre Europa şi Asia, deoarece este posibil să fie mai profitabil să trimiţi cargouri încărcate cu gaze lichefiate în Asia. În plus, furtuna arctică care loveşte mari părţi din SUA ameninţă să perturbe temporar exporturile de gaze lichefiate din zona de coastă a Golfului Mexic, ceea ce ar putea influenţa la rândul său piaţa europeană în zilele următoare.

„Un aflux susţinut de gaze lichefiate şi livrări mai mari de gaze din Norvegia, precum şi o reducere a cererii din cauza preţurilor mari creează un scenariu în care Europa ar avea suficiente gaze pentru a traversa o iarnă blândă”, susţin analiştii de la Bloomberg Intelligence. „Totuşi, un val de frig, cumulată cu o oprire completă a ultimelor două conducte de gaze ale Gazprom spre Europa, ar putea stimula volatilitatea preţului şi ar goli depozitele până la finele iernii, ceea ce ar prelungi criza actuală într-o nouă criză”, adaugă analiştii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vreme #gaz #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.