Se strânge lațul pentru Aeroportul Chișinău! Autoritățile vor să atragă pasagerii pe Aeroportul de la Galați

28 Dec. 2022, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Dec. 2022, 16:44 // Actual //  bani.md

Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, şi preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Iulian Chiriac, au semnat miercuri contractul privind realizarea studiului de fezabilitate pentru construirea Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila.

“Este un pas foarte mare pe care îl facem pentru ca acest proiect, despre care se vorbeşte de mulţi ani, să devină realitate. Este pentru prima oară când, dincolo de vorbe şi promisiuni, se fac paşi reali pentru a se construi un aeroport care să deservească zona Galaţi-Brăila. După nenumărate studii şi analize, specialiştii au decis că cel mai bun loc pentru a fi construit acest aeroport este zona Braniştea – Schela, având în vedere şi conectivitatea cu infrastructura rutieră şi feroviară din apropiere.

Trebuie să arătăm că se poate şi în regiunea noastră, nu doar în centrul şi vestul ţării. Acum, vorbim de lucruri concrete, de studii, analize şi o strategie clară, pe care le implementăm, pas cu pas, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila. Aeroportul Galaţi-Brăila, care va fi unul de marfă şi de pasageri, cu o pistă de peste 4000 de metri, este deja inclus în Master Planul Naţional de Transport şi are sume prevăzute inclusiv în bugetul României pentru realizarea studiilor. De asemenea, au fost alocaţi bani şi din bugetele proprii ale celor două consilii judeţene”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Licitaţia a fost câştigată de Asocierea Aduro Impex S.R.L., Tecno Engineering 2C S.R.L. și WE Project Engineering S.R.L., care, împreună cu subcontractorii, înseamnă 17 firme implicate în realizarea acestor studii.

“Sunt firme cu experienţă mare în domeniu, care au proiectat şi alte aeroporturi din ţară, precum şi din străinătate, fiind implicate în proiectarea Aeroportului Otopeni, precum şi în proiectele de la Mihail Kogălniceanu şi Timişoara. O veste foarte bună este că inclusiv mediul academic gălăţean, prin specialiştii de la Universitatea , este implicat în acest important proiect de dezvoltare a zonei Galaţi-Brăila şi mă bucur că astăzi, alături de noi şi de acest proiect, a fost şi rectorul Puiu Lucian Georgescu. Vor fi realizate zeci de studii şi descrieri tehnice preliminare privind terminalul cargo şi de pasageri, căile de rulare, lungimea pistei de decolare şi aterizare, securitatea aviatică, turnul de control şi sistemele de semnalizare. Ne dorim ca pe acest aeroport să poată ateriza orice tip de avion. Acest aeroport ar putea beneficia persoane şi mărfuri, de care ar putea beneficia sute de mii de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea, Buzău sau Republica Moldova”, a afirmat Costel Fotea.

Valoarea contractului este de 30.719.699 de lei românești (fără TVA).

Pentru realizarea acestui proiect, Consiliul Judeţean Galaţi a încheiat un parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Infrastructură de Transport de Interes Strategic în zona de Est şi Sud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII