Se strânge lațul pentru Aeroportul Chișinău! Autoritățile vor să atragă pasagerii pe Aeroportul de la Galați

28 Dec. 2022, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Dec. 2022, 16:44 // Actual //  bani.md

Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, şi preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Iulian Chiriac, au semnat miercuri contractul privind realizarea studiului de fezabilitate pentru construirea Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila.

“Este un pas foarte mare pe care îl facem pentru ca acest proiect, despre care se vorbeşte de mulţi ani, să devină realitate. Este pentru prima oară când, dincolo de vorbe şi promisiuni, se fac paşi reali pentru a se construi un aeroport care să deservească zona Galaţi-Brăila. După nenumărate studii şi analize, specialiştii au decis că cel mai bun loc pentru a fi construit acest aeroport este zona Braniştea – Schela, având în vedere şi conectivitatea cu infrastructura rutieră şi feroviară din apropiere.

Trebuie să arătăm că se poate şi în regiunea noastră, nu doar în centrul şi vestul ţării. Acum, vorbim de lucruri concrete, de studii, analize şi o strategie clară, pe care le implementăm, pas cu pas, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila. Aeroportul Galaţi-Brăila, care va fi unul de marfă şi de pasageri, cu o pistă de peste 4000 de metri, este deja inclus în Master Planul Naţional de Transport şi are sume prevăzute inclusiv în bugetul României pentru realizarea studiilor. De asemenea, au fost alocaţi bani şi din bugetele proprii ale celor două consilii judeţene”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Licitaţia a fost câştigată de Asocierea Aduro Impex S.R.L., Tecno Engineering 2C S.R.L. și WE Project Engineering S.R.L., care, împreună cu subcontractorii, înseamnă 17 firme implicate în realizarea acestor studii.

“Sunt firme cu experienţă mare în domeniu, care au proiectat şi alte aeroporturi din ţară, precum şi din străinătate, fiind implicate în proiectarea Aeroportului Otopeni, precum şi în proiectele de la Mihail Kogălniceanu şi Timişoara. O veste foarte bună este că inclusiv mediul academic gălăţean, prin specialiştii de la Universitatea , este implicat în acest important proiect de dezvoltare a zonei Galaţi-Brăila şi mă bucur că astăzi, alături de noi şi de acest proiect, a fost şi rectorul Puiu Lucian Georgescu. Vor fi realizate zeci de studii şi descrieri tehnice preliminare privind terminalul cargo şi de pasageri, căile de rulare, lungimea pistei de decolare şi aterizare, securitatea aviatică, turnul de control şi sistemele de semnalizare. Ne dorim ca pe acest aeroport să poată ateriza orice tip de avion. Acest aeroport ar putea beneficia persoane şi mărfuri, de care ar putea beneficia sute de mii de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea, Buzău sau Republica Moldova”, a afirmat Costel Fotea.

Valoarea contractului este de 30.719.699 de lei românești (fără TVA).

Pentru realizarea acestui proiect, Consiliul Judeţean Galaţi a încheiat un parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Infrastructură de Transport de Interes Strategic în zona de Est şi Sud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Aug. 2026, 07:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Aug. 2026, 07:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Costul traversării Canalului Panama a atins niveluri record, în condițiile în care seceta provocată de intensificarea fenomenului El Niño și perturbarea rutelor maritime din Orientul Mijlociu pun o presiune tot mai mare asupra uneia dintre cele mai importante artere comerciale ale lumii. Pentru obținerea cu prioritate a unui interval de tranzit, unele nave au ajuns să plătească până la 3,78 milioane de dolari, potrivit Financial Times.

Licitațiile zilnice pentru rezervarea unui interval de tranzit prin ecluzele utilizate în mod obișnuit au ajuns în august la un preț mediu de aproximativ 1,1 milioane de dolari. Suma este de peste 16 ori mai mare decât media înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut.

Presiunea asupra canalului vine din două direcții. Pe de o parte, nivelul apei continuă să scadă pe fondul fenomenului El Niño. Pe de altă parte, perturbările transportului maritim prin Orientul Mijlociu au modificat fluxurile comerciale și au crescut cererea pentru rutele care traversează Panama.

Închiderea Strâmtorii Ormuz a determinat cumpărătorii asiatici să-și majoreze achizițiile de țiței și produse petroliere de pe coasta americană a Golfului Mexic. O parte dintre aceste transporturi utilizează Canalul Panama pentru a ajunge mai rapid în Asia, ceea ce a amplificat competiția pentru intervalele disponibile.

Situația este și mai tensionată în cazul ecluzelor Neopanamax, destinate navelor de dimensiuni mai mari. În ultimele săptămâni, prețul mediu obținut la licitații pentru utilizarea acestora a urcat la aproximativ 2,5 milioane de dolari, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum.

Începând cu 28 iulie, unele licitații individuale au ajuns la valori spectaculoase: până la 3,78 milioane de dolari pentru ecluzele Neopanamax și 2,63 milioane de dolari pentru cele Panamax.

Sumele reprezintă însă prețurile plătite la licitațiile pentru intervalele de tranzit și nu tariful standard perceput tuturor navelor. Marii operatori care folosesc frecvent Canalul Panama își rezervă, de regulă, trecerea din timp, la tarife fixe și considerabil mai mici. Până la 30% din traficul canalului poate însă concura pentru intervalele scoase zilnic la licitație.

Problema fundamentală rămâne nivelul apei. Autoritatea Canalului Panama a introdus în iulie noi restricții privind pescajul navelor, ceea ce înseamnă că acestea sunt obligate să transporte mai puțină marfă pentru a putea traversa canalul în siguranță.

Trei restricții anunțate pentru ecluzele Panamax urmează să reducă pescajul maxim admis de la nivelul obișnuit de aproximativ 15,2 metri la circa 14,5 metri până la 3 septembrie.

Reducerea capacității de încărcare majorează costurile operatorilor, iar acestea riscă să fie transferate mai departe către clienți și, în cele din urmă, să se reflecte în prețurile mărfurilor transportate.

„Problema este că nivelul apei scade constant, deși în mod normal acest lucru nu ar trebui să se întâmple în perioada mai-decembrie”, a declarat Ross Griffith, responsabil pentru stabilirea prețurilor transportului de mărfuri în Americi în cadrul Argus.

Presiunea este deja vizibilă la intrările în canal. La 3 august, 113 nave așteptau să traverseze Canalul Panama, comparativ cu numai 40 de nave la 2 ianuarie. Astfel, în aproximativ șapte luni, numărul navelor aflate în așteptare aproape s-a triplat.

Nivelul lacului artificial Gatun, principala sursă de apă pentru funcționarea canalului, se situează sub media perioadei 1965–2022 și este prognozat să scadă în continuare.

Deși nivelul apei rămâne momentan peste cel înregistrat în 2023, unul dintre cei mai secetoși ani pentru Canalul Panama, specialiștii avertizează că ritmul actual al scăderii este mai pronunțat și apare înainte de debutul sezonului secetos din decembrie.

„Am putea ajunge într-o situație chiar mai gravă decât cea din 2023”, avertizează Griffith.

Autoritatea Canalului Panama susține că sumele de peste un milion de dolari achitate recent de unele nave la licitații au fost determinate de necesități comerciale specifice. Instituția subliniază că prețurile record reprezintă „fluctuații temporare ale pieței” și nu tarife stabilite de administrația canalului.