S-a frânt prietenia ruso-kazahă! Se caută noi rute pentru petrol şi gaze. Un nou port la Marea Neagră, în Georgia

28 Dec. 2022, 15:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Dec. 2022, 15:53 // Actual //  bani.md

Kazahstanul va căuta în anul 2023 să-şi diversifice rutele de export pentru petrolul şi gazul său şi să dea în exploatare noi zăcăminte, a anunţat miercuri preşedintele KazMunaigAZ, compania petrolieră naţională kazahă, Magzum Mirozagaliev.

”Ţinând cont de factorii externi şi de provocările geopolitice, compania lucrează la crearea unor noi rute de export pentru petrolul kazah”, a declarat Mirozagaliev acestei agenţii de presă, scrie AFP, citat de  Agerpres.

KazMunaigAZ, a adăugat el, şi-a planificat pentru anul viitor să extragă circa 23 de milioane de tone de petrol şi 9,6 miliarde de metri cubi de gaz natural. De asemenea, pentru asigurarea unui nivel stabil al extracţiei în următorii zece ani, această societate intenţionează să dea în exploatare în 2023 două proiecte la Marea Caspică (Zhenis şi Abai) şi alte trei proiecte de extracţie terestră (Turgai Paleozoi, Karaton Podsolevoi şi Taisogan).

La rândul ei, Georgia a anunţat că în 2023 va lansa proiectul de construcţie al portului Anaklia, ce ar urma să devină portul la Marea Neagră cu apele cele mai adânci şi o infrastructură cheie pentru tranzitul mărfurilor între Asia şi Europa.

Potrivit guvernului de la Tbilisi, viitorul port din nord-vestul Georgiei va putea primi nave de mare tonaj şi autorităţile georgiene estimează că acesta va fi tranzitat de mărfuri ce vor însuma circa 100 de milioane de tone anual.

”Portul va fi construit cu participaţia statului (georgian), căruia îi vor reveni 51% din acţiuni”, iar celelalte 49% din acţiunile proiectului vor fi adjudecate prin licitaţie internaţională, a precizat premierul georgian Irakli Garibaşvili. Valoarea totală a proiectului va fi de circa 2,5 miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!