Efectul încălzirii globale: Suedia a devenit o țară producătoare de vin

Chiar și în părțile sudice ale Suediei, pe timp de vară soarele răsare înainte de patru dimineața și apune după 10 seara. Pentru cine se aventurează să cultive struguri aici, este un lucru bun, pentru că soarele hrănește ciorchinii și îi face dulci. Iar în ultimii ani, viticultorii au mai observat un fenomen: vara, cu temperaturile ei blânde, durează mai mult – un efect al încălzirii globale.

„Avem o lună în plus de vară, acum. Iar iernile nu mai sunt ca altătdată. De aceea acum putem să facem vin, iar în urmă cu 50 de ani era imposibil”, a declarat Hakan Hansson, un fost finanţist devenit viticultor, pentru The Guardian.

Întâmplător, mama lui este meteorolog amator şi a notat cu atenţie temperaturile ultimelor decenii. Viticultorul ajuns acum la 68 de ani spune că în copilăria sa, septembrie era luna în care temperaturile începeau să scadă, în Suedia.

„Acum avem temperaturi pe timp de zi de 24 sau 25 de grade Celsius, chiar şi la finalul lunii. Era imposibil, când eram copil, dar acum vremea este similară cu cea din Burgundia”.

Luna suplimentară de vară este doar unul dintre avantajele viticultorilor suedezi. Un altul ţine de soiurile folosite. După ce strugurii se îngraşă bine vara şi toamna, aceştia sunt lăsaţi chiar şi pe timp de iarnă în vie.

Sunt folosite soiuri precum „Solaris” sau „Rondo”, care rezistă la frig. Culesul începe în decembrie, iar specialitatea Suediei devine vinul de gheaţă, un soi tot mai apreciat în restaurantele cu multe stele Michelin.

„Cunoscătorii devin interesaţi de vinurile suedeze deoarece strugurii au o perioadă lungă de dezvoltare, ceea ce le dă o aciditate mare şi o paletă unică. Vinurile sudeze câştigă teren şi în concursurile internaţionale”, spune Lotta Nordmark, cercetător la Universitatea de Ştiinţe Agricole din Suedia.

Pentru fabricarea vinului de gheaţă (sau ice wine) este nevoie ca ciorchinii să fie culeşi după trei zile de ger, cu temperaturi sub minus 8 grade Celsius. Strugurii sunt apoi dezgheţaţi şi procesaţi.

Vânzările de vin în Suedia aproape că s-au dublat în ultimii cinci ani. Deşi industria este încă mică, potenţialul de creştere este mare.

„Cred că a venit momentul nostru”, spune Felix Ahrberg, secretarul Asociaţiei Oenologilor şi Viticultorilor din Suedia. „Va fi o industrie de miliarde de euro”.

La rândul său, Mikael Molstad, jurnalist specializat în viticultură, spune că Suedia ar putea deveni atractivă pentru investitorii internaţionali din industrie.

„Luând în considerare schimbarea climatică şi pământul bun şi ieftin din Suedia, de ce nu? Există deja un interes din partea producătorilor de vin din Europa să achiziţioneze teren în Suedia pentru producţiile viitorului”, spune acesta.

#producator de vin #viticultura #incalzire globala #Suedia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie se confruntă cu o criză de sănătate publică ce o transformă în „bolnavul lumii bogate”, din cauza numărului în creştere de persoane care mor din cauza drogurilor, sinuciderilor şi violenţei, arată un nou studiu.

Rata mortalităţii în rândul persoanelor sub 50 de ani din Regatul Unit s-a înrăutăţit semnificativ în comparaţie cu alte ţări dezvoltate. Deşi decesele cauzate de cancer şi boli de inimă au scăzut, cele provocate de leziuni, accidente şi otrăviri au crescut alarmant, în special cele legate de consumul de droguri ilegale, arată The Guardian.

Situaţia este deosebit de gravă pentru persoanele între 25 şi 49 de ani. Între 1990 şi 2023, decesele în această categorie de vârstă au crescut cu 46% în rândul femeilor şi cu 31% în rândul bărbaţilor. În contrast, mortalitatea a scăzut în 19 dintre celelalte 21 de ţări analizate, doar SUA şi Canada înregistrând creşteri similare.

Cifrele sunt alarmante: rata deceselor cauzate de droguri în Marea Britanie este de trei ori mai mare decât media celorlalte ţări studiate, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Datele Oficiului Naţional de Statistică arată că 5.448 de persoane au murit din cauza intoxicaţiei cu droguri în Anglia şi Ţara Galilor în 2023 – cu 11% mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare număr de la începutul măsurătorilor în 1993.

Jennifer Dixon, directorul executiv al Health Foundation, avertizează: „Marea Britanie devine bolnavul lumii bogate, în special pentru persoanele în vârstă de muncă. În timp ce alte ţări au avansat, noi am stagnat şi, în unele domenii, am rămas cu mult în urmă”.

Profesorul David Leon, care a condus cercetarea, subliniază gravitatea situaţiei: „Este şocant, deoarece majoritatea deceselor între 25 şi 49 de ani sunt, în principiu, evitabile”.

Printre factorii care contribuie la această criză se numără politicile de austeritate aplicate după 2010, precum şi stilul de viaţă nesănătos: fumatul, consumul excesiv de alcool şi alimentaţia dezechilibrată.

Organizaţiile care luptă împotriva consumului de droguri solicită guvernului să faciliteze accesul la naloxonă, un antidot de urgenţă pentru supradozele de heroină şi alte droguri, şi să îmbunătăţească accesul la tratamente pentru dependenţă.