Populismul electoral și scumpirea resurselor energetice, printre provocările care riscă să zdruncine Moldova în 2023

Republica Moldova este afectată de criza economică generată de războiul din Ucraina. Or efectele acesteia se vor resimți și în anul 2023. Or, Expert Grup a identificat câteva provocări cu care s-ar putea confrunta țara în anul 2023.

Continuarea războiului din Ucraina, cu repercusiuni directe și indirecte asupra Republicii Moldova Agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina prezintă semne tot mai evidente de transformare într-un război îndelungat. Acesta va rămâne principala provocare pentru Republica Moldova, cel puțin din următoarele considerente: (perpetuarea nivelului sporit de incertitudine, afectând apetitul investițional și descurajând activitatea privată per ansamblu; se vor menține riscurile de întreruperi de energie electrică pe fundalul bombardamentelor de către Federația Rusă a infrastructurii energetice din Ucraina cu care este interconectată și Republica Moldova; o potențială intensificare a survolării spațiului aerian de rachete lansate de Federația Rusă spre Ucraina; subminarea în continuare a schimburilor comerciale cu Ucraina, Federația Rusă și Belarus; și menținerea nivelului înalt al costurilor logistice pentru companiile care depind de importuri. Pentru a face față acestei provocări, Guvernarea trebuie să asigure suportul politic, instituțional și financiar deplin pentru eforturile privind îndeplinirea condiționalităților pentru începerea negocierilor de aderare la UE, pentru consolidarea securității energetice, informaționale și militare.
Executarea problematică a bugetului de stat în contextul unui an economic dificil și obligații sociale în creștere Executarea bugetului de stat care a fost planificat cu un deficit de 6% din PIB pentru 2023 ar putea fi una din principalele provocări ale anului, în contextul perpetuării constrângerilor economice din 2022: incertitudinea cauzată de războiul din Ucraina, inflația încă înaltă, riscul acutizării crizei energetice și accesul limitat la credite. În plus, acoperirea deficitului bugetar preponderent din credite va duce la creșterea continuă a datoriei de stat care, deși va rămâne în limite acceptabile și controlabile, va afecta tot mai mult ratingul de țară din cauza finanțării nesustenabile a deficitulu bugetar.
Riscul unor noi majorări de prețuri la resursele energetice Anul 2023 ar putea să fie și mai dificil din perspectiva prețurilor la gaze și electricitate. Contractul cu Gazprom rămâne total incert după deciziile unilaterale ale Gazprom de a reduce livrările agreate în contractul cu MoldovaGaz, cel mai probabil fiind perpetuată situația curentă în care tot gazul livrat de Gazprom merge în regiunea transnistreană în schimbul livrărilor de electricitate la preț optimal. Aceasta înseamnă că în 2023, Republica Moldova va trebui să procure gaze naturale din surse alternative, cel mai probabil de la bursă. Problema este că pe fundalul sancțiunilor, prețul gazului urmează să se mențină înalt la burse, iar înmagazinarea va fi tot mai dificilă din motivul insuficienței spațiilor de stocare pe fundalul așteptărilor privind creșterea prețurilor din partea participanților la bursele internaționale. Consecutiv, și electricitatea ar putea să se scumpească, deoarece livrările de electricitate din stânga Nistrului nu acoperă nici pe aproape necesarul de consum din dreapta Nistrului, fiind necesare importuri de electricitate din Ucraina sau România unde prețul, din motive obiective, este mult mai mare.
Riscul populismului electoral în contextul alegerilor locale Anul 2023 marchează începutul maratonului electoral format din triada alegerilor locale, alegerilor prezidențiale (2024) și celor parlamentare (2025). Prin urmare, aceasta ar putea duce la creșterea presiunilor din partea Parlamentului asupra Guvernului în contextul creșterii inclinației politicienilor spre inițiative populiste. Astfel, există riscul perturbării agendei de reforme ale ministerelor de comportamentul electoral al politicienilor. Din acest motiv, din punct de vedere al economiei politice, anul 2023 închide fereastra de oportunitate pentru promovarea reformelor (care a fost deschisă în 2021-2022). Atenuarea acestui risc este foarte importantă, în special din perspectiva menținerii angajamentului ferm pe direcția integrării europene și îndeplinirea condiționalităților pentru începerea negocierilor de aderare la UE.
Riscul subminării potențialului economic din cauza emigrării și a fenomenului dezinvestițional Perpetuarea războiului la hotar și începerea perioadelor electorale din 2023-2025 va alimenta un nivel sporit de incertitudine care va fi combinată cu creșterea îngrijorărilor din partea mediului de afaceri privind posibilele măsuri de creștere a presiunii fiscale pe fundalul cronicizării dezechilibrelor bugetare. Aceste tendințe ar putea nu doar duce la înghețarea investițiilor, dar și la un anumit proces dezinvestițional și chiar plecarea unor investitori străini din țară. Pentru a atenua acest risc, agenda pro-business a Guvernului trebuie să fie focusată mai mult pe dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, promovarea integrității în sectorul privat, ameliorarea cadrului concurențial, încurajarea tranziției în sectorul formal, promovarea asocierii business-ului și facilitarea accesului la finanțare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populism #Energie #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.