Rusia schimbă tactica în războiul din Ucraina. Lansează rachete false ca să păcălească sistemele de apărare antiaeriană

Rusia a schimbat tactica după ce multe dintre rachetele lansate au fost distruse. Armata lui Vladimir Putin folosește acum rachete false menite să inducă în eroare și să distrugă sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei.

Armata rusă a schimbat tactica în războiul din Ucraina. Folosește rachete false și drone kamikaze pentru a induce în eroare și a distruge sistemele de apărare antiaerienă ale forțelor armate de la Kiev.

„S-a reușit obținerea unei eficiențe maxime în eliminarea țintelor grație modificării componenței mijloacelor de atac. În plius acțiunile sunt mai complexe.

Înaintea atacului, deasupra majorității obiectivelor au apărut rachete false, folosite pentru identificarea elementelor de apărare aeriană.

După ce Forțele Armate ale Ucrainei (AFU) și-a epuizat rachetele pentru a doborî ținte false, a început principala fază a atacului Forțelor Armate ale Rusiei“, a declarat Iuri Knutov, analist militar și director al Muzeului Trupelor de Apărare Aeriană, într-un interviu pentru Moskovski Komsomoleț.

Altă tactică

În ultimele zile, Rusia a lansat, zilnic, zeci de rachete și drone în direcția Ucrainei. Potrivit sursei citate, Rusia a folosit la începutul războiului doar rachete Kalibr pentru a ataca obiective strategice din Ucraina. În ultimele luni au început însă să fie folosite dronele kamikaze. Acestea pot induce în eroare sistemul de apărare antiaeriană, obligând armata ucraineană să-și irosească rachetele.

În plus, rachetele X-58 și X-31P ale Rusiei ar avea capacitatea să distrugă în totalitate sistemele antiaeriene ucrainene „Buk“. Patru astfel de dispozitive au fost scoase din uz într-o singură zi, potrivit vestidinrusia.ro.

Ajutor militar

Între timp, NATO promite un nou ajutor militar Ucrainei, care să o ajute să câștige războiul. „Forţele ucrainene au avansat de câteva luni, dar ştim de asemenea că Rusia a mobilizat mult mai multe forţe, dintre care numeroase se antrenează acum. Toate acestea indică faptul că ruşii sunt pregătiţi să continue războiul şi pot încerca să lanseze o nouă ofensivă.

Trebuie să furnizăm sprijin Ucrainei acum, inclusiv sprijin militar, pentru că aceasta este singura modalitate de a convinge Rusia că trebuie să se aşeze la masă şi să negocieze cu bună credinţă şi cu respectarea Ucrainei ca ţară independentă din Europa. Ceea ce ştim este că ceea ce Ucraina poate realiza în jurul acelei mese depinde total de puterea de pe câmpul de luptă”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rachete #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gradul de economisire al populației din Republica Moldova rămâne redus, arată cele mai noi date ale Băncii Naționale. Conform sondajului, 74,7% dintre respondenți declară că nu au reușit să economisească nimic în ultimele șase luni, ceea ce confirmă fragilitatea situației financiare a gospodăriilor și presiunile persistente asupra bugetelor familiale.

Printre cei care totuși reușesc să economisească, preferințele continuă să se orienteze către forme tradiționale și puțin productive. 57,1% își păstrează economiile în numerar, iar 46,1% în conturi curente bancare, ambele opțiuni având randamente minime sau inexistente. Doar 9,1% aleg depozitele la termen, 3,1% asigurările de viață, 4,7% investițiile imobiliare, iar 2% valorile mobiliare, indicând un apetit redus pentru instrumente financiare mai sofisticate sau generatoare de venit.

Percepția asupra siguranței depozitelor bancare rămâne împărțită. 31,1% dintre respondenți cred că economiile sunt „parțial sigure” în băncile moldovenești, în timp ce 29% le consideră sigure sau foarte sigure, iar 25,4% spun că sunt nesigure sau foarte nesigure, o diferență ce reflectă niveluri variate de încredere după șocurile financiare din ultimul deceniu.

Scopurile pentru care oamenii economisesc nu s-au schimbat esențial. 54,7% pun bani deoparte pentru situații neprevăzute, iar 45,7% pentru investiții în copii, nepoți sau rude. Alte motivații includ cumpărături planificate pe termen scurt (42,9%), teama unei deteriorări a situației financiare (33,1%), obiectivele pe termen lung (28,3%) și investițiile în active rentabile (10,2%).