Viktor Orban, păcălit de Vladimir Putin. Cât a plătit Ungaria pentru gazul rusesc la care a refuzat să renunțe

Ungaria a fost păcălită de Rusia în privința prețului pe care ar fi trebuit să-l plătească pentru gazul rusesc, scrie cotidianul independent Nepszava, potrivit agenţiei EFE.

În octombrie 2022, Ungaria a plătit mai mult pentru gazele din Rusia faţă de cât ar fi costat acestea pe piaţa europeană, în pofida faptului că Moscova a promis că le va vinde Budapestei la o cincime din valoarea la care se tranzacţionează în Europa, scrie publicația.

Potrivit datelor Oficiului Central de Statistică ungar (KSH), în octombrie 2022 Ungaria a plătit Gazprom un preţ de 2.493 euro pentru mia de metri cubi, cu 8% mai mult faţă de media preţului gazelor naturale ce s-au comercializat în aceeaşi lună pe piaţa de referinţă pentru Europa – TTF, care a fost de 2.305 euro/1.000 mc.

În total, în octombrie, Budapesta a plătit Moscovei 1,2 miliarde euro pentru un volum de 481 milioane metri cubi de gaze.

Considerat liderul european cel mai apropiat de Moscova, premierul ungar, Viktor Orban, a cerut ca țara sa să fie exceptată de la aplicarea plafonului la preţul gazelor importate din Rusia, lucru pe care l-a obținut. Solicitarea a fost făcută în contextul în care Ungaria cumpără 65% din gazele pe care le consumă din Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Orban #gaz #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ideea reorganizării nivelului doi al administrației publice locale prin înlocuirea actualelor raioane cu regiuni, însă reforma ridică probleme serioase de ordin juridic, constituțional și electoral, care trebuie soluționate într-un termen foarte scurt, a declarat deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, odată cu reducerea numărului de primării în urma procesului de amalgamare, menținerea actualului nivel raional nu mai este neapărat justificată.

„Eu consider că este o abordare corectă în condițiile noastre, pentru că la moment și Trezoreria de Stat și alte instituții centrale pot interacționa direct cu primăriile, mai ales că după reformă vor rămâne în jur de 300. Deci nu mai trebuie un intermediar sau atâția intermediari cum erau raioanele”, a declarat Chicu.

În același timp, deputatul spune că autoritățile trebuie să explice clar ce competențe vor avea viitoarele consilii regionale și din ce surse vor fi finanțate.

„Trebuie să înțelegem până la final care vor fi competențele acestor consilii regionale, acestor regiuni. Orice administrație trebuie să aibă niște competențe, iar în afară de competențe trebuie să-i oferi și resurse financiare”, a spus Chicu.

El a atras atenția și asupra termenelor pentru organizarea alegerilor locale generale din 2027. Potrivit deputatului, cadrul legal al reformei ar trebui adoptat, promulgat și publicat cu cel puțin un an înainte de scrutin.

Chicu susține că, ținând cont de calendarul electoral, timpul disponibil pentru adoptarea întregului pachet legislativ este extrem de redus.

„Astăzi este 1 octombrie. Eu nu văd cum timp de o lună o să se parcurgă acest proces. Deci avem o problemă”, a declarat deputatul.

O altă dificultate invocată de Chicu ține de Constituție, care conține referiri la raioane și consiliile raionale, în timp ce noul model ar urma să introducă regiuni și consilii regionale.

„Noi în Constituție avem prevăzute cele ce țin de raioane, consilii raionale. Nu știu dacă este ceva scris de consilii regionale. Deci nu știu cum este posibil de modificat Constituția în toată perioada asta”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că aceste aspecte juridice și legislative trebuie clarificate înainte ca reforma să fie pusă în aplicare și speră că Guvernul a analizat deja soluțiile necesare.

#raioane #reforma #buget