Lista neagră a Moscovei a împărțit lumea pentru fermierii moldoveni! Fructele locale îndulcesc europenii și asiaticii

Datele asociației Moldova-Fruct arată că harta exporturilor s-a extins în sezonul agricol 2021-2022 de la 18 la aproape 30 de țări, merele moldovenești ajungând acum în țările Uniunii Europene, în Asia Centrală, Golful Persic și Africa de Nord. Dar schimbarea nu ar fi fost posibilă dacă producătorii moldoveni nu ar fi îmbrățișat masiv în ultimii ani standarde și tehnologii occidentale, scrie Radio Europa Liberă.

Martie este perioada în care, după luni de depozitare în frigidere, zeci și zeci de mii de tone de mere moldovenești luau, tradițional, calea către piața rusă, dar războiul suprapus pe o serie de restricții rusești mai vechi a făcut această direcție aproape impracticabilă.

În semn de solidaritate cu producătorii moldoveni confruntați cu pierderea pieței ruse în 2022, Uniunea Europeană a extins cotele de export fără taxe pentru mărfurile agricole moldovene, inclusiv pentru mere, struguri de masă, prune, cireșe, roșii, usturoi și suc de struguri. Dar piața europeană este și așa suprasaturată, mai ales piața europeană a merelor. Așa încât, poate mai mult decât pentru piața în sine, producătorii moldoveni și-au îndreptat privirile spre UE pentru standarde, schimb de experiență și tehnologii, pentru exemple de urmat.

Dar piața europeană este și așa suprasaturată, mai ales piața europeană a merelor. Așa încât, poate mai mult decât pentru piața în sine, producătorii moldoveni și-au îndreptat privirile spre UE pentru standarde, schimb de experiență și tehnologii, pentru exemple de urmat.

Viaceslav Grigoriță, șef al Direcției politici în sectorul vegetal, de la Ministerul Agriculturii spune în podcast că R. Moldova, în calitate de țară candidată la aderarea la UE, a început un efort de pregătire pentru a se asigura că producătorii moldoveni pot beneficia de subvenții europene în agricultură, atunci când acestea vor fi disponibile și pentru ei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldovenesti #fructe #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.