2023 va fi “anul energiei” pentru Turcia, marcat de megaproiecte

04 Ian. 2023, 14:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Ian. 2023, 14:39 // Actual //  bani.md

Turcia are multiple proiecte majore în domeniul energiei programate pentru 2023, de la livrarea primelor gaze din vasta sa rezervă de la Marea Neagră, la lansarea producţiei de energie la prima sa centrală nucleară, potrivit Daily Sabah.

Proiectele se încadrează în eforturile accelerate ale Turciei de a scăpa de dependenţa externă şi de diminuare a efectelor crizei energetice mondiale. Ankara caută căi de a se aproviziona cu gaze şi de a-şi diversifica sursele de energie cu regenerabile şi proiecte nucleare.

Ţara dispune în prezent de şapte gazoducte internaţionale, patru centrale GNL şi două facilităţi subterane de depozitare a gazelor naturale.

În încercarea de a-şi asigura aprovizionarea cu energie şi a face faţă scumpirii dramatice a energiei, Turcia şi-a crescut capacitatea primei facilităţi subterane de depozitare a gazelor. Facilitatea este aşteptată să acopere 25% din necesarul zilnic de gaze al Turciei în timpul zilelor de iarnă. Se lucrează de asemenea la creşterea capacităţii celei de-a doua unităţi de depozitare a ţării.

Între timp, în ceea ce va marca cea de-a 100a aniversare a creării Republicii Turcia, ţara intenţionează să înceapă livrările de gaze din câmpul gazeifer Sakarya până la finalul primului trimestru. Volumul total al gazelor descoperite gradual de Turcia în câmpurile offshore din 2020 se ridică acum la 710 miliarde de metri cubi.

Noul an va aduce o altă realizare majoră, Ankara intenţionând să înceapă operarea primului reactor al primei sale centrale nucleare, de la Akkuyu, până la mijlocul anului 2023.

Celelalte trei reactoare ar urma să devină funcţionale până la finalul anului 2026, capacitatea totală instalată a acestora ridicându-se la 4.800 MW. Odată finalizată, centrala este aşteptată să producă până la 10% din necesarul intern de electricitate. Ţara are planuri pentru cel puţin alte două centrale nucleare mari.

Turcia intră în noul an cu discoperirea unor rezerve de 150 milioane de barili de petrol în Muntele Gabar. Rezervele sunt evaluate la 12 miliarde $. Turcia a anunţat de asemenea descoperirea de rezerve petroliere de 1 miliard de dolari în câmpul Cukurova din provincia Adana.

Consumul de petrol din Turcia se ridică la aproximativ 950.000 de barili pe zi, în timp ce producţia se situează la aproximativ 65.000 de barili. Cu descoperirea, ţara intenţionează să producă 100.000 de barili de ţiţei zilnic în 2023.

Între timp, prima centrală mareomotrică a Turciei, şi cea mai mare din lume, va fi creată în Ordu. Proiectul ar urma să aibă o capacitate instalată de 77 MW.

În plus, cel puţin 1.000 MW de capacitate de energie eoliană şi solară este aşteptată a fi adăugată portofoliului de energie regenerabilă al ţării în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.