2023 va fi “anul energiei” pentru Turcia, marcat de megaproiecte

04 Ian. 2023, 14:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Ian. 2023, 14:39 // Actual //  bani.md

Turcia are multiple proiecte majore în domeniul energiei programate pentru 2023, de la livrarea primelor gaze din vasta sa rezervă de la Marea Neagră, la lansarea producţiei de energie la prima sa centrală nucleară, potrivit Daily Sabah.

Proiectele se încadrează în eforturile accelerate ale Turciei de a scăpa de dependenţa externă şi de diminuare a efectelor crizei energetice mondiale. Ankara caută căi de a se aproviziona cu gaze şi de a-şi diversifica sursele de energie cu regenerabile şi proiecte nucleare.

Ţara dispune în prezent de şapte gazoducte internaţionale, patru centrale GNL şi două facilităţi subterane de depozitare a gazelor naturale.

În încercarea de a-şi asigura aprovizionarea cu energie şi a face faţă scumpirii dramatice a energiei, Turcia şi-a crescut capacitatea primei facilităţi subterane de depozitare a gazelor. Facilitatea este aşteptată să acopere 25% din necesarul zilnic de gaze al Turciei în timpul zilelor de iarnă. Se lucrează de asemenea la creşterea capacităţii celei de-a doua unităţi de depozitare a ţării.

Între timp, în ceea ce va marca cea de-a 100a aniversare a creării Republicii Turcia, ţara intenţionează să înceapă livrările de gaze din câmpul gazeifer Sakarya până la finalul primului trimestru. Volumul total al gazelor descoperite gradual de Turcia în câmpurile offshore din 2020 se ridică acum la 710 miliarde de metri cubi.

Noul an va aduce o altă realizare majoră, Ankara intenţionând să înceapă operarea primului reactor al primei sale centrale nucleare, de la Akkuyu, până la mijlocul anului 2023.

Celelalte trei reactoare ar urma să devină funcţionale până la finalul anului 2026, capacitatea totală instalată a acestora ridicându-se la 4.800 MW. Odată finalizată, centrala este aşteptată să producă până la 10% din necesarul intern de electricitate. Ţara are planuri pentru cel puţin alte două centrale nucleare mari.

Turcia intră în noul an cu discoperirea unor rezerve de 150 milioane de barili de petrol în Muntele Gabar. Rezervele sunt evaluate la 12 miliarde $. Turcia a anunţat de asemenea descoperirea de rezerve petroliere de 1 miliard de dolari în câmpul Cukurova din provincia Adana.

Consumul de petrol din Turcia se ridică la aproximativ 950.000 de barili pe zi, în timp ce producţia se situează la aproximativ 65.000 de barili. Cu descoperirea, ţara intenţionează să producă 100.000 de barili de ţiţei zilnic în 2023.

Între timp, prima centrală mareomotrică a Turciei, şi cea mai mare din lume, va fi creată în Ordu. Proiectul ar urma să aibă o capacitate instalată de 77 MW.

În plus, cel puţin 1.000 MW de capacitate de energie eoliană şi solară este aşteptată a fi adăugată portofoliului de energie regenerabilă al ţării în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

02 Sept. 2026, 10:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Sept. 2026, 10:26 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.