Prima fregată rusă cu racheta hipersonică Zircon, în drum spre Mediterană. De ce nu poate ajunge în Marea Neagră

10 Ian. 2023, 06:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Ian. 2023, 06:48 // Actual //  bani.md

Cea mai modernă fregată rusă, „Amiral Gorşkov”, prima echipată cu racheta hipesonică Zircon, a plecat în urmă cu câteva zile de la baza sa Severomorsk, din regiunea Murmansk (nord-vestul Rusiei), şi este în drum spre Mediterana, fiind urmărită îndeaproape de NATO, relatează „Le Figaro”, citat de News.ro.

La 6 ianuarie, un avion de patrulare maritimă P3-Orion din cadrul Escadrilei 333 a Marinei norvegiene a urmărit îndeaproape traseul unei nave ruseşti care naviga în apele internaţionale din largul coastelor acestei ţări membre NATO, mai exact, la nord de Insulele Lofoten, au anunţat a doua zi autorităţile de la Oslo. Nava în cauză era „Amiral Gorşkov”, cea mai modernă fregată rusă, intrată în serviciul activ în 2018.
După mai multe luni de modernizare, finalizate printr-o ceremonie la 4 ianuarie la care Vladimir Putin a fost prezent prin videoconferinţă, „Amiral Gorşkov” a devenit prima navă rusă echipată cu Zircon, singura rachetă de croazieră hipersonică din lume până în prezent. Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a anunţat că nava va fi trimisă într-o misiune de lungă durată în Oceanul Atlantic, Marea Mediterană şi Oceanul Indian.

După ce a plecat de la baza sa din Severomorsk, cartierul general al Flotei ruse a Nordului, situat în regiunea Murmansk, fregata a trecut prin Marea Barents şi apoi prin Marea Norvegiei, unde a fost reperată de patrula norvegiană. Totul indică faptul că acum se află mai la sud, în Marea Nordului. Deşi nava „Amiral Gorşkov” navighează fără a-şi activa sistemul de identificare automată AIS (Automatic Identification System), care permite localizarea navelor, nu este şi cazul petrolierului care o însoţeşte, Kama, care a fost reperat pe 8 ianuarie la ora 23:55 GMT (9 ianuarie, 1:55, ora României) la sud-vest de Norvegia şi la doar 900 de kilometri de strâmtoarea Pas-de-Calais, care uneşte Marea Nordului şi Canalul Mânecii. După toate probabilităţile, fregata „Amiral Gorşkov” va trece prin această strâmtoare în scurt timp şi apoi va intra în Oceanul Atlantic înainte de a trece, peste aproximativ o săptămână, prin Strâmtoarea Gibraltar şi în Marea Mediterană.

În „MEDOR” – numele pe care marinarii îl dau părţii estice a acestei mări – este de aşteptat ca fregata rusă să se întâlnească cu multe dintre navele ruseşti care se află deja acolo, precum şi cu o concentraţie foarte mare de nave de război ale NATO. Tensiunile din zonă, care datează de mai mulţi ani, în urma războiului din Siria, s-au amplificat de când a început invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022.

Cu toate acestea, în ciuda armamentului de temut pe care îl poartă, nava „Amiral Gorşkov” nu va schimba nimic în conflictul dintre Moscova şi ucraineni. Pentru că turcii au închis strâmtorile Bosfor şi Dardanele, conform Convenţiei de la Montreux, fregata rusă nu va putea ajunge în Marea Neagră şi va trebui să rămână în estul Mediteranei. În aceste condiţii, i-ar fi imposibil să lanseze rachete spre Kiev, cu excepţia cazului în care Moscova ar alege deliberat ca acestea să traverseze teritoriile mai multor ţări membre NATO, ceea ce ar reprezenta o escaladare gravă. În plus, nu ar avea prea mult sens din punct de vedere operaţional, deoarece navele ruseşti din Marea Neagră îşi pot asuma singure misiunile de atac terestru.

Folosirea noii rachete hipersonice Zircon ar putea fi simbolică din punct de vedere politic, dar Forţele Aeriene Ruse au anunţat deja că au folosit în Ucraina racheta Kinjal, o rachetă hipersonică aeropurtată transportată de bombardiere.

În timpul lansării la apă a navei „Amiral Gorşkov”, Serghei Şoigu s-a declarat „încrezător” că racheta supersonică ar trece de „orice sistem antirachetă modern din prezent”. Nu ne putem aştepta decât ca, la un moment dat, în timpul desfăşurării fregatei, racheta să fie testată, scrie „Le Figaro”.

„Echipajul navei va efectua exerciţii cu arme hipersonice (referire la Zircon) şi cu rază lungă de acţiune (referire probabilă la o altă rachetă, Kalibr)”, a anunţat ministrul Şoigu.
Practic, racheta Zircon, care a intrat în serviciu la 4 ianuarie, este o rachetă hipersonică, deoarece viteza sa depăşeşte de cinci ori viteza sunetului – în acest caz, atinge chiar Mach 9, adică aproape 11.000 km/h. În acelaşi timp, ea poate avea o traiectorie complexă, spre deosebire de rachetele balistice convenţionale. Familia de rachete Kalibr este mai convenţională, versiunea terestră fiind echivalentul rusesc al rachetei americane Tomahawk. Utilizate deja în Ucraina, acestea au o rază de acţiune de 2.000-2.500 km (faţă de 1.000-1.500 km pentru Zircon).

În rest, prezenţa fregatei ruse în apropierea unor nave şi teritorii NATO este mai ales un factor de descurajare, la fel ca şi rolul atribuit vechilor crucişătoare şi distrugătoare ruseşti care au petrecut câteva luni în MEDOR începând cu 24 februarie. Iar dacă „Amiral Gorşkov” este, într-adevăr, nava amiral a marinei ruseşti, unicitatea sa relativă subliniază limitele acestei flote îmbătrânite, conchide „Le Figaro”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.