Prima fregată rusă cu racheta hipersonică Zircon, în drum spre Mediterană. De ce nu poate ajunge în Marea Neagră

10 Ian. 2023, 06:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Ian. 2023, 06:48 // Actual //  bani.md

Cea mai modernă fregată rusă, „Amiral Gorşkov”, prima echipată cu racheta hipesonică Zircon, a plecat în urmă cu câteva zile de la baza sa Severomorsk, din regiunea Murmansk (nord-vestul Rusiei), şi este în drum spre Mediterana, fiind urmărită îndeaproape de NATO, relatează „Le Figaro”, citat de News.ro.

La 6 ianuarie, un avion de patrulare maritimă P3-Orion din cadrul Escadrilei 333 a Marinei norvegiene a urmărit îndeaproape traseul unei nave ruseşti care naviga în apele internaţionale din largul coastelor acestei ţări membre NATO, mai exact, la nord de Insulele Lofoten, au anunţat a doua zi autorităţile de la Oslo. Nava în cauză era „Amiral Gorşkov”, cea mai modernă fregată rusă, intrată în serviciul activ în 2018.
După mai multe luni de modernizare, finalizate printr-o ceremonie la 4 ianuarie la care Vladimir Putin a fost prezent prin videoconferinţă, „Amiral Gorşkov” a devenit prima navă rusă echipată cu Zircon, singura rachetă de croazieră hipersonică din lume până în prezent. Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a anunţat că nava va fi trimisă într-o misiune de lungă durată în Oceanul Atlantic, Marea Mediterană şi Oceanul Indian.

După ce a plecat de la baza sa din Severomorsk, cartierul general al Flotei ruse a Nordului, situat în regiunea Murmansk, fregata a trecut prin Marea Barents şi apoi prin Marea Norvegiei, unde a fost reperată de patrula norvegiană. Totul indică faptul că acum se află mai la sud, în Marea Nordului. Deşi nava „Amiral Gorşkov” navighează fără a-şi activa sistemul de identificare automată AIS (Automatic Identification System), care permite localizarea navelor, nu este şi cazul petrolierului care o însoţeşte, Kama, care a fost reperat pe 8 ianuarie la ora 23:55 GMT (9 ianuarie, 1:55, ora României) la sud-vest de Norvegia şi la doar 900 de kilometri de strâmtoarea Pas-de-Calais, care uneşte Marea Nordului şi Canalul Mânecii. După toate probabilităţile, fregata „Amiral Gorşkov” va trece prin această strâmtoare în scurt timp şi apoi va intra în Oceanul Atlantic înainte de a trece, peste aproximativ o săptămână, prin Strâmtoarea Gibraltar şi în Marea Mediterană.

În „MEDOR” – numele pe care marinarii îl dau părţii estice a acestei mări – este de aşteptat ca fregata rusă să se întâlnească cu multe dintre navele ruseşti care se află deja acolo, precum şi cu o concentraţie foarte mare de nave de război ale NATO. Tensiunile din zonă, care datează de mai mulţi ani, în urma războiului din Siria, s-au amplificat de când a început invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022.

Cu toate acestea, în ciuda armamentului de temut pe care îl poartă, nava „Amiral Gorşkov” nu va schimba nimic în conflictul dintre Moscova şi ucraineni. Pentru că turcii au închis strâmtorile Bosfor şi Dardanele, conform Convenţiei de la Montreux, fregata rusă nu va putea ajunge în Marea Neagră şi va trebui să rămână în estul Mediteranei. În aceste condiţii, i-ar fi imposibil să lanseze rachete spre Kiev, cu excepţia cazului în care Moscova ar alege deliberat ca acestea să traverseze teritoriile mai multor ţări membre NATO, ceea ce ar reprezenta o escaladare gravă. În plus, nu ar avea prea mult sens din punct de vedere operaţional, deoarece navele ruseşti din Marea Neagră îşi pot asuma singure misiunile de atac terestru.

Folosirea noii rachete hipersonice Zircon ar putea fi simbolică din punct de vedere politic, dar Forţele Aeriene Ruse au anunţat deja că au folosit în Ucraina racheta Kinjal, o rachetă hipersonică aeropurtată transportată de bombardiere.

În timpul lansării la apă a navei „Amiral Gorşkov”, Serghei Şoigu s-a declarat „încrezător” că racheta supersonică ar trece de „orice sistem antirachetă modern din prezent”. Nu ne putem aştepta decât ca, la un moment dat, în timpul desfăşurării fregatei, racheta să fie testată, scrie „Le Figaro”.

„Echipajul navei va efectua exerciţii cu arme hipersonice (referire la Zircon) şi cu rază lungă de acţiune (referire probabilă la o altă rachetă, Kalibr)”, a anunţat ministrul Şoigu.
Practic, racheta Zircon, care a intrat în serviciu la 4 ianuarie, este o rachetă hipersonică, deoarece viteza sa depăşeşte de cinci ori viteza sunetului – în acest caz, atinge chiar Mach 9, adică aproape 11.000 km/h. În acelaşi timp, ea poate avea o traiectorie complexă, spre deosebire de rachetele balistice convenţionale. Familia de rachete Kalibr este mai convenţională, versiunea terestră fiind echivalentul rusesc al rachetei americane Tomahawk. Utilizate deja în Ucraina, acestea au o rază de acţiune de 2.000-2.500 km (faţă de 1.000-1.500 km pentru Zircon).

În rest, prezenţa fregatei ruse în apropierea unor nave şi teritorii NATO este mai ales un factor de descurajare, la fel ca şi rolul atribuit vechilor crucişătoare şi distrugătoare ruseşti care au petrecut câteva luni în MEDOR începând cu 24 februarie. Iar dacă „Amiral Gorşkov” este, într-adevăr, nava amiral a marinei ruseşti, unicitatea sa relativă subliniază limitele acestei flote îmbătrânite, conchide „Le Figaro”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală