Un alt gigant de pe Wall Street pregăteşte o rundă masivă de concedieri: Goldman Sachs elimină 3.200 de locuri de muncă

Goldman Sachs va începe să reducă până la 3.200 de locuri de muncă în câteva zile, potrivit unei persoane familiarizate cu problema, în timp ce banca de pe Wall Street încearcă să limiteze costurile în faţa încetinirii activităţii bancare de investiţii şi a reducerii băncii sale de consum, scrie Financial Times.

Reducerile, care reprezintă aproximativ 6,5% din cei aproximativ 49.000 de angajaţii, se situează sub cel mai rău scenariu de 3.900 de locuri de muncă pe care directorul executiv al Goldman, David Solomon, şi echipa sa de management, le discutaseră la sfârşitul anului trecut. Numărul final ar putea fi, de asemenea, mai mic de 3.200, potrivit sursei citate.

Reducerile pregătite reflectă parţial modul în care Goldman şi-a crescut numărul de angajaţi de la începutul anului 2020, pe măsură ce s-a extins în noi domenii, concediind, totodată, un număr anual de angajaţi cu performanţe slabe în timpul pandemiei.

Reducerile sunt planificate pentru toate sectoarele bancii, lovind afacerile de consum ale Goldman, precum şi operaţiunile sale de investiţii şi tranzacţionare.

Goldman a refuzat să comenteze reducerile, care au fost raportate pentru prima dată de Bloomberg.

Banca este programată să raporteze câştigurile din trimestrul al patrulea pe 17 ianuarie. Analiştii estimează că câştigurile pe acţiune vor fi scăzut cu aproximativ 8% de la an la an în ultimele trei luni ale anului 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concedieri #Wall Street #Goldman Sachs

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.