Culisele preluării afacerilor Lukoil România și a benzinăriilor din Republica Moldova de către Shell

16 Ian. 2023, 08:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2023, 08:22 // Actual //  bani.md

Olanda se pregătește să ia locul Rusiei pe piața energetică din România. Pe lângă OMV, compania austriacă, gigantul oalndezo-britanic Shell își pregătește reintrarea pe piața românească. Coincidență sau nu, Austria și Olanda sunt cele două țări care s-au opus în mod sistematic aderării României la Spațiul Schengen.

Compania Shell, gigantul energetic cu sediul în Olanda ar putea prelua lanțul de benzinării pe care le deține Lukoil în România. Informația a apărut încă din ultimele zile ale anului trecut și este foarte credibilă în condițiile în care companiile ruse sunt supuse sancțiunilor economice pe teritoriul Uniunii Europene.

De altfel, Shell și Lukoil au mai fost partenere într-o tranzacție de acest fel, în Rusia. De această dată, olandezii au fost cei care au renunțat la operațiunile economice, pe fondul invaziei din Ucraina.

În luna mai 2022, Shell a transferat benzinăriile pe care le deținea în Rusia către Lukoil, într-o tranzacție a cărei valoare nu a fost dată publicității. Lukoil, al doilea mare producător rusesc de petrol.

„Achiziţia afacerii de o calitate extrem de ridicată a Shell din Rusia se integrează foarte bine în strategia Lukoil de dezvoltare a canalelor sale de vânzări prioritare, inclusiv pe segmentul de retail, precum şi în domeniul lubrifianţi”, spunea, la acel moment, Maxim Donde, vicepreşedinte Lukoil.

Shell și Lukoil vor să facă o nouă tranzacție

Acum, tranzacția se face în sens invers, între cele două părți, cu activele Lukoil de pe teritoriul României. Ruşii vor să vândă lanţul de benzinării şi rafinăria de la Ploieşti, conform Ziarului Financiar. Iar compania anglo-olandeză s-a arătat interesată de preluarea acestei afaceri.

De altfel, la începutul anilor 1990, Shell a mai deținut un lanț de benzinării în România, pe care le-a vândut companiei maghiare Mol, la finalul anului 2004. Surse din piaţa de profil afirmau atunci că valoarea tranzacţiei depăşea 50 de milioane de euro, pentru 56 de benzinării.

Odată cu activele Lukoil din România, Shell va obține acces și la capacitățile companiei ruse din Portul Constanța, mai exact la capacitățile Oil Terminal Constanța. Astfel, Shell își va dirija o parte din fluxurile de carburanți către către Ucraina.

Lukoil este investigată pentru evaziune

Lukoil deține în România 300 de benzinării prin Lukoil România SRL, dar și Rafinăria Petrotel Lukoil SA. Preluarea acestor active de către Shell ar putea fi îngreunată, însă, de problemele pe care compania rusă le are cu legea în România.

Activitatea Lukoil face obiectul unui dosar penal pentru evaziune fiscală care datează din anul 2014. Prejudiciul stabilit în acest caz este de aproximativ 2 miliarde de euro, iar statul român a pus sechestru pe mai multe bunuri în valoare de 1,2 miliarde de euro.

„Tribunalul Prahova a decis menţinerea sechestrului asigurător pe acţiunile Petrotel-Lukoil deţinute de Lukoil Holdings BV Olanda, dar şi pe mai multe conturi ale companiei olandeze, până la concurenţa sumei totale de aproape 1,2 mld. euro. Decizia a fost luată pe dată de 18 februarie şi prelungeşte astfel unul dintre cele mai mari dosare de evaziune fiscală şi spălare de bani din România, care datează încă din 2015. Acţiunile asupra cărora a fost pus sechestrul nu pot fi înstrăinate”, se arată într-o comunicare a Tribunalului Prahova, conform gandul.info.

BANI.MD l-a contactat anterior pe managerul Lukoil Moldova, Feiruz Isaiev pentru mai multe informații. „Deocamdată nu am informații despre o eventuală vânzare a activelor din Republica Moldova. Sunt acționarii care vor decide”.

Lukoil Moldova este unul dintre principalii jucători de pe piața carburanților din Republica Moldova. Asigură 97,2% din cantitatea totală importată de benzină. Achiziția se face de la rafinăria Petrotel din România controlată de ruși.

Totodată, Lukoil Moldova împreună Rompetrol Moldova, asigură 75 % din toată cantitatea importată de motorină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.