Companiile locale au dat tonul investițiilor – 15 miliarde de lei în primele 6 luni

11 Oct. 2025, 10:57
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Oct. 2025, 10:57 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Volumul total al investițiilor în active imobilizate a însumat, în ianuarie–iunie 2025, circa 15,3 miliarde de lei, în creștere cu 21% față de aceeași perioadă a anului precedent, arată datele Ministerului Economiei și Dezvoltării Economice (MDED). Expansiunea a fost determinată, în principal, de creșterea investițiilor proprii ale agenților economici și a celor finanțate din credite interne, în timp ce finanțările din surse străine au înregistrat o scădere.

Investițiile realizate din sursele proprii ale companiilor, care dețin o pondere de 70,3% din total, au crescut cu 25,9%, contribuind cu +17,5 puncte procentuale la evoluția generală. MDED explică această dinamică prin politicile de stimulare a investițiilor, inclusiv aplicarea cotei de 0% la venitul reinvestit.

Totodată, investițiile finanțate din credite și împrumuturi interne au urcat cu 35,6%, reprezentând 10,4% din totalul investițiilor și aducând o contribuție pozitivă de +3,3 p.p.. În schimb, investițiile publice au scăzut ușor, cu 1,7%, în special din cauza reducerii finanțării din fondul rutier (-11,1%) și a bugetelor locale (-9,9%), deși investițiile din bugetul de stat s-au majorat cu 10,6%.

Finanțările provenite din împrumuturi externe s-au majorat cu 10,8%, având o pondere modestă, dar o contribuție pozitivă de +0,3 p.p., fiind orientate preponderent către proiecte de infrastructură publică. În același timp, investițiile din surse străine directe s-au diminuat cu 4,9%, reflectând o prudență mai mare a investitorilor în contextul regional marcat de incertitudini.

Pe tipuri de active, creșterea a fost generalizată. Investițiile în construcții (39,6% din total) au crescut cu 14,7%, în special datorită majorării investițiilor în clădiri rezidențiale (+27,6%) și nerezidențiale (+16,5%), stimulate de scăderea ratelor de dobândă la creditele ipotecare. Investițiile în mașini și utilaje au crescut cu 24%, iar cele în terenuri cu 41,7%.

Cele mai mari contribuții la creșterea totală a investițiilor le-au avut: mașini și utilaje: +7,8 p.p., clădiri rezidențiale: +4,0 p.p., imobilizări necorporale: +3,8 p.p., terenuri: +2,2 p.p., și clădiri nerezidențiale: +2,1 p.p..

Potrivit MDED, principalele provocări care continuă să afecteze activitatea investițională rămân incertitudinile cauzate de războiul din Ucraina, capacitatea redusă de implementare a proiectelor publice, dar și dependența ridicată de investițiile interne. În același timp, autoritățile menționează un impact pozitiv al politicilor fiscale stimulative și al îmbunătățirii condițiilor de creditare, care au susținut dinamica generală a investițiilor în prima jumătate a anului.

În total, investițiile interne au acoperit aproape 90% din volumul total, confirmând rolul dominant al capitalului autohton în dezvoltarea economică a Republicii Moldova.

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.