FOTO: Așa a funcționat scutul Iron Dome în momentul în care Hamas lansează o ploaie de rachete asupra Israelului

Un sunet familiar a revenit în sudul Israelului, pe măsură ce spirala violențelor se întețește: țiuitul sirenelor care anunță atacuri cu rachete din Gaza și exploziile interceptorilor din scutul Iron Dome.

Braţul armat al Hamas susține că a lansat 130 de rachete, marți seara, în direcţia Tel Aviv-ului. Majoritatea proiectilelor din Gaza au fost interceptate însă de sistemul israelian antirachetă Iron Dome. Ore în șir s-a auzit zgomotul sirenelor și sunetul interceptoarelor antirachetă.

Ambasada Israelului la București a postat marți seara pe Facebook un filmuleț care arată cum funcționează scutul antirachetă Iron Dome, scrie Digi24.

„Iron Dome în acțiune, interceptând din zecile de rachete lansate în seara aceasta din Gaza către centrul Israelului. Hamas este responsabil pentru această periculoasă escaladare care amenință siguranța a milioane de copii, femei și bărbați din Israel”, acuză Ambasada.

Cu puţin înainte de ora locală 21:00 (ora 18:00 GMT), Hamas a anunţat că va lovi dur Israelul după ce forţele aeriene israeliene au distrus o clădire din Fâşia Gaza, Hanadi Tower, în care îşi aveau birourile lideri politici ai mişcării islamiste palestiniene Hamas. Imediat, sirenele au început să sune la Tel Aviv şi în oraşele din jur.

Înainte de atacul de marți seara care a vizat Tel Avivul, începând de luni, aproximativ 500 de rachete au fost lansate de diferite grupuri palestiniene din Fâşia Gaza spre Israel, potrivit armatei israeliene. Aceste lovituri aeriene s-au soldat până acum cu trei morţi şi zeci de răniţi în Israel. Însă acest bilanț ar fi fost cu siguranță mult mai grav, în lipsa sistemului antirachetă al Israelului denumit „Iron Dome” (cupola de fier – n.r.)

Ce este Iron Dome

Iron Dome este un sistem de apărare antiaeriană dezvoltat de firmele israeliene Rafael Advanced Defense Systems și Israel Aerospace Industries, cu sprijinul financiar și suportul tehnic al Statelor Unite.

Pus în funcțiune în 2011, rolul lui este de opri rachetele cu rază scurtă de acțiune și proiectilele trase din Gaza.

Pentru amenințările cu rază medie și lungă de acțiune, inclusiv avioane, drone, rachete, Israelul are alte două sisteme separate, botezate „Praștia lui David” și „Săgeata”, scrie The Washington Post.

Iron Dome se bazează pe un sistem de analiză radar pentru a depista o amenințare. Lansează un interceptor numai dacă proiectilul amenință să lovească zone populate sau infrastructură de bază.

Interceptorii sunt lansați vertical, fie de unități mobile, fie din puncte fixe. Ei lovesc racheta în aer și produc o explozie care se vede ca o lumină pe cer, în momentul impactului.

Oficiali din domeniul apărării israeliene au declarat că partea hardware a sistemului nu a fost modificată de la punerea sa în funcțiune, în schimb au fost operate actualizări de software care au făcut sistemul mult mai performant.

Urmăriți mai jos o galerie foto cu imagini care surprind interceptorii Iron Dome în acțiune:

Israel’s Iron Dome aerial defence system intercepts rockets launched from the Gaza Strip, controlled by the Palestinian Islamist movement Hamas, above the southern Israeli city of Ashkelon, on May 10, 2021.,Image: 610199407, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Profimedia

Israel’s Iron Dome aerial defence system is launched to intercept rockets launched from the Gaza Strip, controlled by the Palestinian Hamas movement, above the southern Israeli city of Ashdod, on May 11, 2021.,Image: 610351591, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Profimedia

Israel’s Iron Dome aerial defence system intercepts a rocket launched from the Gaza Strip, controlled by the Palestinian Hamas movement, above the southern Israeli city of Ashdod, on May 11, 2021.,Image: 610350486, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Profimedia

Israel’s Iron Dome aerial defence system is launched to intercept a rocket launched from the Gaza Strip, controlled by the Palestinian Hamas movement, above the southern Israeli city of Ashdod, on May 11, 2021.,Image: 610351500, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Profimedia

A rocket launched from Gaza city controlled by the Palestinian Hamas movement, is intercepted by Israel’s Iron Dome aerial defence system, on May 11, 2021.,Image: 610352920, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Profimedia

Israel’s Iron Dome aerial defence system intercepts rockets launched from the Gaza Strip, controlled by the Palestinian Islamist movement Hamas, above the southern Israeli city of Ashkelon, on May 10, 2021.,Image: 610192960, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Profimedia

Rockets fired towards Israel from Gaza City, controlled by the Palestinian Islamist movement Hamas, are intercepted by Israel’s Iron Dome Aerial Defence System on May 10, 2021. Israel launched deadly air strikes on Gaza in response to a barrage of rockets fired by the Islamist movement Hamas amid spiralling violence sparked by unrest at Jerusalem’s Al-Aqsa Mosque compound.,Image: 610197280, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Profimedia

Israel’s Iron Dome aerial defence system intercepts a rocket launched from the Gaza Strip, controlled by the Palestinian Hamas movement, above the southern Israeli city of Ashkelon, on May 11, 2021. Israel and Hamas exchanged heavy fire, in a dramatic escalation between the bitter foes sparked by unrest at Jerusalem’s flashpoint Al-Aqsa Mosque compound.,Image: 610275603, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Profimedia

Israel’s Iron Dome aerial defence system intercepts a rocket launched from the Gaza Strip, controlled by the Palestinian Hamas movement, above the southern Israeli city of Ashkelon, on May 11, 2021. Israel and Hamas exchanged heavy fire, in a dramatic escalation between the bitter foes sparked by unrest at Jerusalem’s flashpoint Al-Aqsa Mosque compound.,Image: 610274012, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Profimedia

Israel’s Iron Dome aerial defence system intercepts rockets launched from the Gaza Strip, controlled by the Palestinian Hamas movement, above the southern Israeli city of Ashkelon, on May 11, 2021. Israel and Hamas exchanged heavy fire, in a dramatic escalation between the bitter foes sparked by unrest at Jerusalem’s flashpoint Al-Aqsa Mosque compound.,Image: 610279176, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Profimedia

Care este rata de succes a sistemului Iron Dome

Autoritățile israeliene din domeniul apărării susțin că sistemul a oprit mii de rachete și proiectile să-și lovească țintele, având o eficiență de peste 90 la sută.

Experții spun că Hamas și Jihadul Islamic au zeci de mii de rachete care adesea sunt confecționate destul de rudimentar, doar din explozibil pus într-o carcasă metalică, la costuri mici, de câteva sute de dolari. Marți după-amiază, în numai o oră, peste 200 de rachete au lovit sudul Israelului. În zona Ashkelon, aflată chiar lângă Gaza, două persoane au fost ucise și trei rănite. Într-adevăr, Iron Dome este mai puțin eficient la o rază mai mică de 5 kilometri.

Și chiar dacă unii analiști pun la îndoială super-eficiența sistemului, motivând că și grupările Hamas și Jihadul Islamic și-au adaptat sistemele lor de artilerie, Iron Dome a schimbat viața multor israelieni în ultimii ani, permițându-le să ajungă la o anumită normalitate, mai ales în zonele din sudul țării, care cândva trăiau sub teroarea tirurilor zilnice.

Costul relativ mic al sistemului – pentru că reacționează numai în cazul unor amenințări specifice, are nevoie de mai puțini interceptori – îl face atractiv și pentru alte guverne, inclusiv armata SUA, care a cumpărat deja două baterii. Un interceptor ar costa în jur de 80.000 de dolari, potrivit presei israeliene.

De curând, și Ungaria a anunțat că va achiziționa sistemul Iron Dome, primele echipamente radar urmând să fie livrate în 2022.

#Iron Dome

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul președinte american Donald Trump a lansat un nou atac economic la adresa Uniunii Europene, cerând statelor membre să cumpere energie din SUA în valoare de 350 miliarde de dolari – o sumă care depășește capacitatea totală de export a Statelor Unite în domeniul energetic și echivalează cu întreaga valoare a exporturilor SUA către UE într-un an, scrie Politico.

Declarația a fost făcută în contextul refuzului lui Trump de a accepta propunerea Comisiei Europene privind eliminarea reciprocă a tarifelor pentru bunurile industriale. În schimb, el a condiționat relaxarea tarifelor de achiziții masive de energie: „Deficitul comercial cu UE este de 350 miliarde de dolari și trebuie să dispară rapid. Un mod simplu și rapid este ca ei să ne cumpere resursele energetice… Putem scăpa de acest deficit într-o săptămână.”

Întrebat dacă oferta europeană privind eliminarea taxelor industriale este suficientă pentru a renunța la taxa de 20% asupra importurilor din UE, Trump a răspuns sec: „Nu, nu este suficient.”

Totuși, potrivit Biroului de Analiză Economică al SUA, deficitul real de bunuri al Statelor Unite în comerțul cu Uniunea Europeană în 2024 a fost de 235,6 miliarde dolari, nu 350 miliarde. În același an, exporturile americane de energie (petrol și gaze) către UE au însumat doar 81,1 miliarde de dolari – de 4,3 ori mai puțin decât solicită Trump.

Mai mult, valoarea totală a exporturilor de energie ale SUA către întreaga lume în 2024 a fost de 315 miliarde dolari, conform datelor oficiale – ceea ce face cererea lui Trump nerealistă din punct de vedere logistic și economic.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE este pregătită pentru un acord echitabil, dar a avertizat că blocul comunitar își va apăra interesele prin măsuri de retorsiune dacă Trump impune tarife unilaterale. UE pregătește deja o listă de mărfuri americane care vor fi taxate cu 25%, ca reacție la taxele impuse anterior de SUA asupra importurilor de oțel și aluminiu.

Trump a mai cerut în trecut creșterea importurilor europene de gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, dar, potrivit unor surse europene citate de Politico, Washingtonul nu a demonstrat real interes pentru negocieri concrete, blocând discuțiile la nivel birocratic.

Interesant este că suma de 350 miliarde de dolari nu apare pentru prima dată în retorica lui Trump – el a invocat aceeași cifră atunci când a afirmat că SUA au oferit ajutor Ucrainei în această valoare, deși datele oficiale arată că asistența totală americană pentru Ucraina s-a ridicat la aproximativ 125,5 miliarde de dolari.

Declarațiile lui Trump vin pe fondul intensificării poziționărilor comerciale și geopolitice ale SUA înaintea alegerilor prezidențiale din toamnă, unde fostul lider republican își propune revenirea la Casa Albă cu o agendă economică agresivă și protecționistă.