Situație alarmantă pentru industria zahărului! Suprafețele de sfeclă de zahăr se reduc cu viteza lumii

Starea actuală a industriei sfeclei de zahăr este în pericol. Urmare a majorării de aproape trei ori a prețurilor la resursele energetice și cel al îngrășămintelor erbicidelor, pesticidelor s-a majorat costul cultivării sfeclei de zahăr, a declarat Cristina Tîșcu de la Asociația Uniunea producătorilor de zahăr din Republica Moldova în cadrul discuției Planului de activitate a Guvernului pentru anul 2023, în domeniul agriculturii.

„De exemplu în anul 2022 costurile au ajuns la 38 mii de lei față de 30 de mii de lei în 2021. Estimările arată ca în anul 2023 costurile se vor ridica la 50 mii de lei. Aceasta reprezintă o majorare de 50% față de perioada de dinainte crizei. Din aceste considerente sfecla de zahăr a devenit mai puțin atractivă pentru agricultori în comparație cu floarea soarelui, grâu, rapița și porumb unde costul este de două ori mai mic, iar venitul este comparabil cu cel de pe urma cultivării sfeclei de zahăr”.

Tîșcu spune că urmare a scumpirii resurselor energetice s-au redus și suprafețele cultivate. În anul 2022 suprafețele s-au redus cu 23% și există riscul deminării și în anii următori, încă cel mai mare risc este că Republica Moldova riscă să devină un stat importator din exportator.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea a declarat că știe despre situație și că în prezent Guvernul lucrează la un șir de măsuri de sprijin pentru ramura sfeclei de zahăr.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sfecla de zahar #industrie #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.