O țară NATO blochează un proiect major, făcând jocul Rusiei: Un cadou pentru Putin

17 Ian. 2023, 08:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Ian. 2023, 08:17 // Actual //  bani.md

În afara înfrângerii Rusiei pe câmpul de luptă sau a schimbării regimului de la Moscova, războiul din Ucraina oferă puține perspective imediate de câștig pe termen lung, din punct de vedere strategic, pentru Occident.

O excepție ar putea fi extinderea NATO, ce include Suedia și Finlanda, dar acest proiect este blocat momentan de Turcia, singurul stat membru al alianței care nu a dat undă verde propunerii.

Această confruntare din interiorul NATO nu este altceva decât un cadou pentru Putin, care stopează apropierea de Rusia a alianței nord-atlantice, potrivit Washington Post.
Acest impas prin care trece NATO se datorează președintelui Turciei, Recep Erdogan, care a găsit niște motive ascunse pentru a nu fi de acord cu propunerea de aderare a Suediei și Finlandei.

Liderul turc, un apropiat al lui Putin, se agață de presupușii activiști și simpatizanți legați de Partidul Muncitorilor din Kurdistan sau PKK, din Suedia, unde populația kurdă este de aproximativ 100.000 de persoane.

Cea mai tare plângere a Turciei este cea mai greu de satisfăcut. Ankara, precum și Statele Unite și Uniunea Europeană consideră PKK ca o organizație teroristă. Problema este parțial definitorie: în unele cazuri, Turcia a cerut extrădarea kurzilor și a altor activiști anti-Erdogan ale căror cazuri au fost judecate de instanțele suedeze sau nu sunt calificate drept teroriști conform standardelor occidentale.

În cazul singurei persoane a cărei extrădare a cerut-o public Erdogan – un jurnalist exilat pe care îl acuză că a sprijinit o lovitură de stat din 2016 menită să-l răstoarne – instanțele suedeze au refuzat să facă acest lucru.
În orice caz, Erdogan nu se poate aștepta în mod rezonabil ca o democrație occidentală să-și lase deoparte legile și procedurile judiciare pentru a preda activiști pe motiv că îi consideră inamici.

O altă cerere turcească, ca țările nordice să-și ridice interdicția de a vinde arme către Ankara, pare pe cale de rezolvare. Păstrând în vizor prioritatea aderării la NATO, Suedia a reluat vânzările de arme către Turcia, iar Finlanda ar putea să-i urmeze exemplul.

O problemă mult mai mare cu armele este cererea de 20 de miliarde de dolari a Turciei de extindere și modernizare a flotei existente de avioane de luptă F-16 fabricate în SUA. În ciuda sprijinului din partea administrației Biden, vânzarea a fost blocată pe Capitol Hill, aparent din cauza preocupărilor privind drepturile omului în Turcia și la ordinul parlamentarilor simpatizanți ai Greciei, care se opune înțelegerii.

În cele din urmă, Turcia și aliații săi din NATO sunt vitali pentru securitatea celuilalt și pentru limitarea și în cele din urmă înfrângerea agresiunii ruse. Alianța are nevoie de Turcia, care a fost un bastion al apărării Occidentului împotriva Iranului, a echipat Ucraina cu drone și alte arme și a închis Marea Neagră de navale rusești.
Rezolvarea conflictului va necesita o diplomație susținută și, posibil, concesii reale, unele dintre ele în puterea Washingtonului să le facă. Președintele Biden și Congresul pot juca un rol cheie în acest sens.

Deocamdată Putin este singurul câștigător al confruntării interne din cadrul NATO, legată de primirea Suediei și Finlandei la alianță. Cu cât Turcia și partenerii săi se înțeleg mai repede, cu atât mai bine pentru organizația militară nord-atlantică, iar granița NATO cu Rusia ar crește cu 1.340 de kilometri, cât măsoară frontiera Finlandei cu țara lui Putin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.