Flota din umbră a Rusiei inundă piața mondială cu petrol

17 Ian. 2023, 08:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Ian. 2023, 08:12 // Actual //  bani.md

În ciuda sancțiunilor UE și internaționale împotriva Rusiei, fluxurile de petrol transportat pe mare de Moscova au crescut săptămâna trecută la cel mai ridicat nivel din aprilie 2022. Aceste livrări au crescut la valoarea de 3,8 milioane de barili de țiței pe zi, sugerând că țara lui Putin a depășit deocamdată impactul măsurilor restrictive luate în Europa.

În analiza efectuată de Bloomberg, sunt prezentate date care arată că România a cumpărat masiv petrol pe mare din Rusia, în timpul războiului din Ucraina. Cifrele indică fluxuri destul de mari, între martie și noiembrie 2022, care au variat între 21.000 de barili pe zi în penultima lună din an, până la valori de 136.000 de barili pe zi, în cursul lui martie și aprilie.

Publicația citată dezvăluie faptul că volumul de țiței rusesc livrat pe mare a crescut cu 876.000 de barili pe zi sau cu 30%, la 3,8 milioane de barili în săptămâna care s-a terminat pe 13 ianuarie 2023.

Livrările din Marea Baltică au crescut cu 626.000 de barili pe zi față de săptămâna precedentă, în timp ce cele din Marea Neagră au câștigat cu 47%. S-au extins și fluxurile din porturile țării din Pacific. Astfel, debitul total de petrol livrat pe mare de Rusia până pe 13 ianuarie a crescut cu 550.000 de barili pe zi față de săptămâna precedentă, la 3,06 milioane.

Interdicția Uniunii Europene de import a țițeiului din Rusia a dus la călătorii mult mai lungi pentru transporturile Moscovei, călătoriile având acum o medie de 31 de zile din porturile baltice și până în India, în comparație cu doar șapte zile de la aceleași terminale la Rotterdam și aproximativ jumătate din aceasta până în Polonia.

Țara se bazează din ce în ce mai mult pe propriile nave și pe așa-numita „flotă din umbră” de nave de obicei mai vechi deținute de companii mici, adesea necunoscute, care au apărut în ultimele luni. Tancurile deținute de europeni pot încă transporta țiței rusesc, atâta timp cât acesta este vândut la un preț mai mic de 60 de dolari pe baril, introdus în același timp cu interdicția de import.

Ponderea exporturilor de țiței ale Rusiei transportate pe navele europene a scăzut de când au fost impuse sancțiunile, dar nu la zero. Tancurile care transportă țiței rusești devin din ce în ce mai discrete cu privire la destinațiile lor finale. Navele care transportau peste 29 de milioane de barili de țiței rusești, echivalentul a 1,05 milioane de barili pe zi de exporturi, au părăsit porturile din Rusia neavând o destinație finală clară în cele patru săptămâni de până la 13 ianuarie.

Livrările către Asia au crescut, în timp ce cele către Europa s-au diminuat aproape complet. Volumul de țiței de pe navele care se îndreaptă spre China, India și Turcia, cele trei țări care au apărut ca singurii cumpărători semnificativi de provizii rușilor dislocate, plus cantitățile de pe nave care încă nu arătă destinația finală, a crescut în cele patru săptămâni de până acum, din ianuarie 2023.

Transporturile medii pe patru săptămâni către clienții asiatici ai Rusiei, plus cele de pe nave care nu prezintă destinație finală, care ajung de obicei fie în India, fie în China, au crescut la un nou maxim de 2,82 milioane de barili pe zi în perioada de patru săptămâni până pe 13 ianuarie.

Volumele „necunoscute”, care rulează la 485.000 de barili pe zi în cele patru săptămâni până la 13 ianuarie, sunt cele de pe tancurile care arată ca destinație Gibraltar, Malta sau nicio destinație.

Exporturile maritime de țiței ale Rusiei către țările europene au crescut la 167.000 de barili pe zi în cele 28 de zile până la 13 ianuarie, Bulgaria fiind singura destinație europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Aug. 2026, 13:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
28 Aug. 2026, 13:37 // Actual //  Grîu Tatiana

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.