Banii trimiși în Moldova de diasporă! Sumele sunt mari, însă raportat la salariu au fost de 2,3 ori mai mici ca în 2007

Transferurile nete de valută în favoare persoanelor fizice în 2022 au atins maxima istorică de 1,75 miliarde USD sau cu 126 milioane USD mai mult decât în 2021, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

„Comparativ cu recordul precedent din 2008, transferurile din 2022 au fost cu 89 milioane USD mai mari. Ele au putut fi și mai mari, dacă nu asistam la o depreciere puternică a Euro față de USD în 2022. Să nu uităm că 2/3 din transferuri sunt în Euro și recalculat în USD ele în 2022 au scăzut cu cel puțin 80 milioane USD”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Ioniță spune că e incorect să comparăm valoarea USD din 2022 cu cea a dolarului din 2007 sau 2008. Pentru comparabilitatea datelor am raportat transferurile de peste hotare la salariul obținut de moldoveni în țară. Astfel în perioada 2005-2008, transferurile oficiale de peste hotare erau mai mari decât salariile primite în Moldova. În prezent chiar dacă transferurile au atins cota maximă de 1,75 miliarde USD, totuși ele sunt de două ori mai mici decât salariile obținute de moldoveni în țară pe care noi în 2022 le estimăm la 3,22 miliarde USD.

„Altfel spus, transferurile de peste hotare continuă să joace un rol extrem de important în economia Moldovei, însă rolul lor este mult mai slab decât acum 15 ani. Raportat la salariu ele în prezent sunt de 2,3 ori mai mici decât în perioada 2005-2008”, a punctat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transferuri #remitențe #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.