Zarurile au fost aruncate! Moldova, la ani lumină de aderarea la NATO

Republica Moldova nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid, a declarat marţi seara ministrul moldovean al apărării Anatolie Nosatîi în cadrul emisiunii Rezoomat de la RLive.

Discuţiile privind revizuirea statutului de neutralitate sunt apanajul politicienilor, iar o eventuală decizie privind aderarea la o alianţă militară trebuie luată după un amplu proces de consultare cu cetăţenii, a subliniat el.

„Cu regret, domeniul apărării a fost dat uitării, n-au fost făcute investiţii, de aceea nu putem face faţă provocărilor din prezent. Statutul nostru de neutralitate ne-a lasat să fim de unii singuri şi cu un sistem de apărare care nu este relevant în situaţia actuală”, a subliniat Anatolie Nosatîi.

Potrivit acestuia, armata – estimată la aproximativ 6.500 de militari profesionişti (plus 2.000 de soldaţi care fac serviciul militar obligatoriu în fiecare an) – a primit până acum „puţină atenţie”.

Ministrul apărării susţine că renunţarea la statutul de neutralitate trebuie să coincidă cu dorinţa poporului de a face sau nu parte dintr-un bloc militar.

„Revizuirea statutului de neutralitate trebuie s-o facă politicienii şi trebuie s-o facă luând în considerare opinia cetăţenilor. Acest subiect trebuie supus dezbaterilor, analizelor, este un proces democratic care trebuie să aibă loc în conformitate cu toate prevederile”, a spus Anatolie Nosatîi în cadrul emisiunii ‘Rezoomat cu Ileana Pîrgaru’ de la RliveTV.

„Toţi vehiculează ideea cu NATO, dar doamna preşedinte n-a menţionat NATO, ci o alianţă. Iar alianţele sunt diferite, exista alianţe locale, regionale. Dar toţi cei care doresc să manipuleze acest subiect au invocat NATO”, a accentuat ministrul moldovean al apărării.

„NATO este o alianţă politico-militară foarte puternică, iar dorinţa de a deveni membru nu este suficientă. Trebuie să faci faţă, să fii acceptat, să implementezi standarde în sistemul de pregătire, dotare. În primul rând, nici nu se discută acest lucru acum, dar noi nici nu suntem pregătiţi. Este o discuţie doar pentru a crea polemici în societate, pentru a distrage atenţia de la alte probleme. În primul rând, trebuie să vedem ce doresc cetăţenii Republicii Moldova”, a argumentat Anatolie Nosatîi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aderare #NATO #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică ungară MOL a anunţat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniţia punerea în circulaţie a rezervelor strategice de ţiţei, în contextul incertitudinilor legate de reluarea livrărilor din Est.

„Dacă livrările din Est nu se vor relua în următoarele zile, va fi necesar ca, într-o primă fază, Ungaria să pună în circulaţie aproximativ 250.000 de tone de ţiţei din rezervele strategice”, se arată în comunicatul companiei.

Pentru a acoperi eventualul deficit, rafinăriile vor fi alimentate şi cu ţiţei transportat pe mare. Primele livrări ar urma să ajungă la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, urmând ca petrolul să ajungă la rafinării în termen de cinci până la 12 zile.

Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact strâns cu Ungaria, Slovacia şi Croaţia, după ce, în 27 ianuarie, un atac rusesc asupra conductei Drujba din Ucraina a întrerupt livrările de petrol rusesc către Europa de Est.

Ungaria şi Slovacia depind în continuare de petrolul şi gazele ruseşti şi au respins iniţiativele UE de a elimina aceste importuri, în cadrul eforturilor Bruxelles-ului de a reduce veniturile din energie care finanţează războiul Rusiei în Ucraina.

Potrivit agenţiei EFE, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a cerut duminică autorităţilor croate, printr-o postare pe reţeaua X, să permită transportul de petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia prin oleoductul Adria, de la terminalul maritim Omisalj, invocând blocarea transportului prin Drujba.

„Solicităm Croaţiei să permită transportul de petrol rusesc Ungariei şi Slovaciei prin oleoductul Adria, deoarece exceptarea noastră de la sancţiuni ne permite să importăm petrol rusesc pe mare dacă se întrerupe furnizarea prin oleoducte”, a argumentat oficialul ungar.

De cealaltă parte, ministrul croat al Economiei, Davor Filipović, a declarat luni că Zagreb este dispus să sprijine aprovizionarea Ungariei şi Slovaciei, însă fără a justifica importul de petrol rusesc.

„Suntem dispuşi să îi ajutăm să rezolve această gravă întrerupere, în conformitate cu legislaţia UE şi reglementările OFAC. Nimeni nu trebuie să rămână fără combustibili”, a afirmat acesta, adăugând că oleoductul Adria este pregătit, dar că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al UE să rămână dependent de petrolul rusesc.