La adăpostul fobiei de NATO se ascunde dorința de transnistrizare a Moldovei! Nosatîi: Neutralitatea ne-a lăsat singuri

25 Ian. 2023, 10:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Ian. 2023, 10:07 // Actual //  bani.md

Statutul nostru de neutralitate ne-a lăsat singuri, cu un sistem de apărare care nu este relevant zilei de azi. Declarația a fost făcută în această seară de Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, în cadrul emisiunii Rezoomat cu Ileana Pîrgaru la RLIVE TV, citat de realitatea.md.

„Schimbările legate de războiul din Ucraina ne-a făcut să revizuim statutul nostru pe care îl avem, pregatirea noastră pentru a face față la diferite provocări și în deosebi în domeniul de apărare. Cu regret domeniul de apărare a fost dat uitării, nu a fost acordată atenția necesară. Investiții în armată nu s-au făcut și la moment avem ceea ce avem. Cu regret nu putem face față la toate provocările și amenințările care sunt actuale. Cu regret statutul nostru de neutralitatea ne-a lăsat sa fim de unii singuri”, a declarat Nosatîi.

Republica Moldova este o țară neutră, iar asta se prevede în Constituție.

„Acum, există o discuţie serioasă (…) despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianţă mai mare”, a spus Maia Sandu. „Şi dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca naţiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a adăugat președintele Republicii Moldova în recentul interviu pentru Politico.

În răspunsul său, Maia Sandu a avut grijă să nu menţioneze numele NATO, notează POLITICO. Pentru preşedintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei, numele NATO sună ca o adevărată anatemă, iar Rusia a avertizat în privinţa unei cooperări militare sporite între Chişinău şi aliaţii occidentali. Deşi Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizaţia şi contribuie la forţa de menţinere a păcii condusă de NATO în Kosovo, explică publicaţia de la Bruxelles.

Federația Rusă și-a dorit cu tot dinadinsul ca reintegrarea regiunii din stânga Nistrului să se facă cu drept de veto asupra chestiunilor de politică externă, ceea ce ar fi dus la tranisnistrizarea Republicii Moldova. Războiul din Ucraina a schimbat piesele din puzzle, deoarece formatul de negocieri 5+2 nu  mai este valabil, în condițiile în care Rusia este stat agresor. Or, Republica Moldova deocamdată nu are un plan de reintegrare a țării, deși autoritățile de la Chișinău susțin că elaborează unul. Moscova și stânga politicii de la Chișinău au speculat permanent cu statul de neutralitate al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.