Revoluția din telefonie le-a picat bine moldovenilor! Fug de la un operator la altul

În anul 2022 cifra numerelor de telefonie mobilă și fixă portate în alte rețele a crescut, comparativ cu anul 2021, cu 4662 numere, totalizând 91075 numere, arată datele Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI).

Din totalul numerelor portate, 90422 au fost numere de telefonie mobilă, iar 653 – numere de telefonie fixă. Numărul mediu de portări realizate lunar anul trecut a crescut cu 388 și a constituit 7589 numere.

Din cele 90422 numere de telefonie mobilă portate în anul precedent, cele mai multe numere – 33616 numere (37,2%) a primit în reţeaua proprie S.A. „Moldtelecom”. În reţeaua S.A. „Moldcell” au fost portate 32850 numere (36,3%), iar în reţeaua S.A. „Orange Moldova – 23956 numere (26,5%). Totodată, din cele 653 numere de telefonie fixă portate, cele mai multe numere a primit în rețeaua sa compania „StarNet Soluții” – 233 numere (35,7%), S.A. „Moldtelecom” – 126 numere (19,3%), S.A. „Moldcell” – 101 numere (15,5%), S.A.„Orange Moldova”– 78 numere (11,9%), iar în rețelele altor furnizori – 115 numere (17,6%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

De la lansarea serviciului de portabilitate în Republica Moldova, care a avut loc în iulie 2013, au fost portate între rețele 519266 numere. Din ele, 495924 au fost numere de telefonie mobilă și 23342 – numere de telefonie fixă.

Accesând site-ul www.portare.md utilizatorii pot obține informații despre procedura de portare a numerelor de telefon. Pagina include și un motor de căutare prin intermediul căruia se poate afla furnizorul în rețeaua căruia este activ un număr de telefon, dar și dacă numărul respectiv este portat sau nu.

#numere de telefon #portare #moldcell #orange #moldtelecom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.