Mai mulți pretendenți atacă dolarul american! Va reuși bancnota verde să domine lumea în continuare

Câteva evenimente geopolitice recente au declanșat vechea întrebare dacă hegemonia dolarului american ca monedă de rezervă a lumii este în pericol? Sunt unii pretendenți care vor tronul bancnotei verzi, însă analiștii consideră că dolarul va rămâne în continuare regele tranzacțiilor globale și va domina lumea.

Cea mai recentă provocare pentru dolar este o presupusă monedă comună sud-americană, cu titlul de sur (în traducere: sud). Este o idee care rulează din anii 1980 și ea ar facilita comerțul dintre Brazilia și Argentina, dar și alte țări din regiune sunt invitate să adere la ea, potrivit unei analize din Bloomberg.

Însă, experții financiari susțin că dolarul american va rămâne puternic pe piețele internaționale. Iar argumentele sunt simple. Dolarul rămâne moneda globală, existând în prezent 2 trilioane de dolari (2.000 de miliarde) în circulație, din care jumătate dintre aceștia sunt localizați în afara Statelor Unite.

În multe țări, utilizarea sa de zi cu zi cu amănuntul înlocuiește moneda locală. Aproximativ 40% din datoria mondială este emisă în dolari, iar acest lucru le oferă Statelor Unite un privilegiu exorbitant.

Deficitul său mare de cont curent este mult mai puțin o problemă, deoarece importurile pe care sectorul său de consum le absoarbe sunt adesea achiziționate în dolari. De asemenea, conferă o cantitate uriașă de control, așa cum poate atesta orice instituție sau individ din partea greșită a brațului lung al Trezoreriei SUA.

Dar înseamnă, de asemenea, că SUA servesc drept creditor global de ultimă soluție. Aproape 60% din rezervele valutare globale sunt în dolari, euro ocupând locul doi cu 20%. Aproape 90% din toate tranzacțiile valutare globale implică dolarul.

În timp ce puterea sa ponderată în funcție de comerț a scăzut recent, nu este o coincidență faptul că dolarul verde s-a consolidat în cea mai mare parte a perioadei de după criza financiară globală.

Care sunt amenințările pentru dominația dolarului?

Trocul vechi poate funcționa pentru comerțul chinezesc cu Rusia și, într-adevăr, cu Iranul. Dar este puțin probabil ca Arabia Saudită să folosească prea mult produsele chineze sau yuanul, pentru valoarea anuală echivalentă de 50 de miliarde de dolari a țițeiului pe care îl exportă către a doua cea mai mare economie a lumii.

Dominanța monedei SUA ar fi subminată dacă ar apărea o petromonedă rivală. Dar există motive foarte bune pentru care marea majoritate a comerțului global de hidrocarburi este denominat în dolari și va rămâne așa. Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) este incapabilă să controleze nici prețul, nici oferta de țiței.

Avantajele evidente pentru dolar sunt familiaritatea și scara globală. Dimensiunea contează: aproximativ 40% din comerțul global este facturat în dolari, de patru ori mai mult decât cota SUA din comerțul global. Biletul verde reprezintă 42% din volumul tranzacțiilor interbancare în rețeaua SWIFT. Cota yuanului este de 2%. Euro are un impresionant volum de 36%, dar aceasta este în mare parte datorat de afacerile din UE între cei 20 de membri ai monedei comune. Ponderea euro în comerțul global este mai modestă de 16%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dominatie #dolar #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele băncii de stat VTB, Andrei Kostin, a declarat că nu se așteaptă la o revenire a companiilor occidentale pe piața rusă în viitorul apropiat, din cauza presiunilor politice exercitate de SUA și UE. Într-un interviu acordat publicației Izvestia, Kostin a spus că în ultimii trei ani a discutat cu numeroși oameni de afaceri americani și europeni, care i-au mărturisit că au fost forțați să părăsească Rusia sub presiune politică și că nu pot reveni decât dacă politicile statelor lor se schimbă fundamental.

„Nu văd în acest moment nicio companie care să ia în calcul revenirea în Rusia în actualul context geopolitic”, a afirmat Kostin, adăugând că liderii europeni nu intenționează să-și modifice poziția față de Moscova, în timp ce administrația Trump „încă se gândește în ce direcție să o apuce”.

Declarațiile lui Kostin vin în completarea recunoașterii făcute anterior de viceministrul de Finanțe al Rusiei, Ivan Cebeskov, care a confirmat că niciuna dintre companiile occidentale care au părăsit Rusia nu a solicitat oficial revenirea. În schimb, autoritățile ruse continuă să primească lunar zeci de cereri de retragere de pe piață din partea altor firme străine.

Acest trend negativ nu s-a oprit nici după ce, în toamna anului trecut, guvernul rus a introdus condiții drastice pentru retragere: vânzarea activelor la cel mult 40% din valoarea de piață și plata unui „contribuții voluntare” de 35% din valoarea tranzacției către bugetul de stat.

În acest context, autoritățile de la Moscova pregătesc condiții și mai stricte pentru revenirea capitalului străin. Opțiunile de răscumpărare vor fi interzise în cazul contractelor cu clauze considerate „nonsimilare pieței”, iar fiecare sector economic va avea propriile cerințe de acces. Ministerele Industriei, Agriculturii, Transporturilor și Energiei vor elabora regulamente separate pentru fiecare domeniu.

„Vrei să produci mașini în Rusia? Atunci trebuie să folosești piese și tehnologii rusești și să ai un partener rus”, a explicat Cebeskov. Totodată, se va analiza atent modul în care companiile au părăsit Rusia și ce au făcut cu banii obținuți din vânzarea afacerii.

Potrivit agenției AK&M, în 2022 au avut loc 109 tranzacții de retragere a investitorilor străini, în valoare totală de 16,31 miliarde de dolari. În 2023 au fost înregistrate 97 tranzacții (11,14 miliarde USD), iar în 2024 – doar 58 (3,38 miliarde USD). În primul trimestru din 2025, numărul a scăzut la 9 tranzacții, totalizând 420 milioane de dolari. Datele includ doar tranzacțiile publice de peste 1 milion de dolari.