Marile bănci centrale se pregătesc să ridice ratele dobânzilor la maxime ale ultimilor 15 ani

Principalele bănci centrale urmează să ridice ratele dobânzilor săptămâna aceasta la cele mai înalte niveluri de după criza financiară, stârnind anxietatea în rândul investitorilor, scrie Financial Times.

Preţurile obligaţiunilor au revenit rapid de la începutul anului deoarece pieţele pariază că ritmul creşterii dobânzii de politică monetară va încetini şi, în cazul Rezervei Federale din SUA (Fed), chiar se vor inversa.

„Cred că este doar o chestiune de trezire a pieţei la ceea ce este cu adevărat mediul macro, spre deosebire de ceea ce speră ei să fie”, a spus Monica Erickson, head of investment grade credit la DoubleLine Capital. „Va fi din nou extrem de dificil pentru Fed. . . reduceţi inflaţia la acel număr magic de 2% fără a ne pune într-o recesiune.”

Fed, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei vor avea şedinţe de politică monetară săptămâna aceasta. Investitorii se aşteaptă ca Fed să încetinească ritmul creşterii la 0,25 puncte procentuale, ridicând ratele la cel mai înalt nivel din septembrie 2007, de la începutul crizei financiare globale, scrie ZF.

Se preconizează că BoE şi BCE vor ridica ratele cu jumătate de punct procentual până la cele mai ridicate niveluri din toamna anului 2008, când Lehman Brothers a dat faliment.

Măsurile de piaţă ale inflaţiei sugerează că traderii se aşteaptă acum ca inflaţia să scadă în cele din urmă aproape de ţintele Fed şi BCE de 2%. Dar creşterea preţurilor rămâne încă de 6,5% în SUA şi 9,2% în zona euro. Inflaţia de bază – care omite costurile volatile pentru alimente şi energie – rămâne în continuare ridicată.

Consumatorii şi întreprinderile din majoritatea economiilor avansate se aşteaptă ca inflaţia să rămână mai mare decât ţintele băncilor centrale pe termen mediu, în ciuda scăderilor recente, arată sondajele.

„Aşteptările inflaţioniste pot fi o profeţie care se auto-împlineşte, deoarece aşteptările mai mari declanşează condiţiile inflaţioniste care sunt preconizate”, a declarat Nathan Sheets, economist şef la banca americană Citigroup. Preocuparea băncilor centrale a fost „a se asigura că aşteptările inflaţioniste nu cresc de aici”.

#criza financiara #dobanda #bănci #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei anunță deblocarea a peste 109 MW din capacitatea rețelei electrice pentru noi investiții în energie regenerabilă, după introducerea garanțiilor financiare obligatorii la eliberarea avizelor de racordare pentru centrale mai mari de 200 kW. Măsura a dus la returnarea a 30 de avize nevalorificate, eliberate anterior producătorilor care nu au mai construit parcurile promise.

Noile garanții se rambursează doar dacă proiectul intră în funcțiune la timp; altfel, suma rămâne la operatorii de sistem și se reinvestește în modernizarea rețelei. Sunt scutiți de garanție doar câștigătorii licitațiilor de energie verde și comunitățile energetice.

Perioada de tranziție a permis titularilor vechi să renunțe fără amendă până la 30 iunie 2025. În urma retragerilor, Moldelectrica a recuperat două avize însumând 64,09 MW, Premier Energy Distribution – 16 avize totalizând 36,6 MW, iar RED Nord – 12 avize de 8,55 MW.

„Vrem să sprijinim investitori serioși și să eliberăm rapid capacitate pentru proiecte verzi care chiar se construiesc”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Oficialul a reamintit că, până în februarie, Moldelectrica emisese avize totalizând circa 1 500 MW, dar mai puțin de 10 % se materializează anual.

Capacitatea fotovoltaică și eoliană instalată în Moldova a urcat de opt ori în ultimii cinci ani, atingând 689 MW în mai. Ținta guvernamentală este ca energia regenerabilă să ajungă la o cotă de 30 % din consumul electric și 27 % din consumul total de energie până în 2030; anul trecut ponderea era 16,7 %, iar Ministerul estimează un salt la 27 % în 2025.

După recenta licitație de 165 MW pentru parcuri mari, autoritățile pregătesc în toamnă o nouă rundă pentru circa 173 MW eolian, inclusiv sisteme de stocare de minimum 22 MW, menită să consolideze securitatea energetică și să atragă investiții private suplimentare.