Ministerul Agriculturii explică bomba din Codul funciar cu privire la vânzarea străinilor a terenurilor agricole

Ministerul Agriculturii vine cu explicații la articolul 21 din Codul funciar și spune că e eronat interpretat cu privire la vânzarea terenurilor agricole străinilor.

„Referitor la interpretarea eronată a normelor ce țin de vânzarea terenurilor agricole cetățenilor străini, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare comunică faptul că în art. 21 din proiectul Codului funciar este reglementat expres că „Persoanele fizice și juridice străine nu pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier prin acte juridice între vii, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului juridic de dobândire”, se arată în mesajul ministerului.

De asemenea, este stabilit că în cazul dobândirii terenurilor menţionate prin succesiune legală, succesorii sunt obligaţi să îl înstrăineze în termen de un an.

În cazul în care, în termenul prevăzut, terenul nu a fost înstrăinat, autorităţile publice locale vor întreprinde măsuri de vânzare a terenului, la valoarea de piaţă, în baza raportului de evaluare întocmit conform prevederilor Legii nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, de la persoana care nu este în drept să îl deţină în proprietate.

BANI.MD a scris despre noua modificare a Codului funciar și despre prevederea vagă a articolului 21, care este unul ambiguu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#codul funciar #vinzare #terenuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 40 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene traversează zilnic Nistrul pentru a merge la muncă pe malul drept, unde sunt angajați în companii private, instituții publice și alte organizații din Republica Moldova, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, într-un interviu acordat Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES.

Potrivit șefului Legislativului, aceste cifre demonstrează că între cele două maluri ale Nistrului există deja o interdependență economică puternică, iar procesul de reintegrare trebuie construit și prin apropierea economică și administrativă.

„Aproximativ 40 de mii de locuitori din stânga Nistrului traversează zilnic pe malul drept pentru a merge la muncă. Ei lucrează în companii private, în instituții publice și în alte organizații din Republica Moldova”, a declarat Igor Grosu.

Președintele Parlamentului a adăugat că locuitorii regiunii transnistrene utilizează tot mai frecvent și serviciile oferite de statul Republica Moldova, de la sistemul medical și serviciile Agenției Servicii Publice până la alte prestații sociale.

Potrivit acestuia, instituțiile statului procesează anual aproximativ 280 de mii de solicitări venite din regiunea transnistreană, ceea ce confirmă nivelul ridicat de interacțiune dintre cele două maluri.

În opinia lui Grosu, reintegrarea Republicii Moldova nu trebuie privită exclusiv prin prisma dimensiunii politice, ci și prin cea economică.

„Această convergență trebuie realizată treptat, prin aplicarea acelorași reguli economice și fiscale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Am început deja cu anumite categorii de produse, precum tutunul, alcoolul și alte mărfuri supuse accizelor, iar acest proces trebuie continuat pas cu pas”, a afirmat președintele Parlamentului.

Igor Grosu a mai subliniat că atât malul drept, cât și regiunea transnistreană se confruntă cu aceeași provocare demografică, însă în stânga Nistrului declinul populației este și mai accentuat, ceea ce face și mai importantă consolidarea legăturilor economice dintre cele două maluri.