Unde dai și unde crapă! Turcia devine hub-ul gazier al rușilor! Moldova invitată să cumpere metanul de la Gazprom

Turcia negociază cu Republica Moldova livrarea de gaz, potrivit ministrului Energiei și Resurselor Naturale al Turciei Fatih Donmez.

Potrivit oficialului turc, în datata de 14-15 februarie urmează să aibă loc summit-ul gazier de la Istanbul unde vor fi invitați furnizorii de gaze, dar și statele care vor să achiziționeze metan. Or, la eveniment va fi invitată și delegația Republicii Moldova.

„În curând, Turcia va deveni un mare supermarket pentru comercializarea gazelor. În acest sens, vom organiza Summitul Gazului de la Istanbul în perioada 14-15 februarie. Acesta, vom reuni la aceeași masă producători din Orientul Mijlociu, din țările Mării Caspice, Asia Centrală și consumatori din Europa”, a spus Donmez.

Ministrul a adăugat că, în ultimii 20 de ani, Turcia a făcut investițiile necesare care îi vor permite să devină un centru de comercializare a gazelor naturale. Acestea sunt capacități de transport, depozitare, rezervoare de GNL, conducte internaționale și a fost creată o piață angro.

Turcia primește gaz în principal din Rusia, Iran și Azerbaidjan. În același timp, acționează în continuare ca un hub de transport important, deoarece o parte semnificativă a gazului este tranzită către Europa. De exemplu, în 2021, Federația Rusă a furnizat Turciei 26,3 miliarde de metri cubi de gaz, sau 44,9% din importurile totale ale țării, rezultă din raportul Autorității de Reglementare a Pieței Energetice din Turcia.

Iranul furnizează Turciei în medie 10 miliarde de metri cubi de gaz pe an, cota sa în balanța energetică a Turciei în 2021 a fost de aproximativ 16%. Prin Turcia trece și Coridorul sudic de gaze (SGC), care începe din Baku, include gazoductul Trans-Anatolian (TANAP), care ajunge la granița cu Grecia, și gazoductul transadriatic (TAP), care leagă Grecia, Albania și sudul Italiei. Volumul transportului prin TANAP în 2022 este planificat la nivelul de 16,2 miliarde de metri cubi, în septembrie, președintele Azerbaidjan Ilham Aliyev a spus că țara sa vrea să dubleze volumul de gaze prin aceste conducte până la 32 de miliarde pe an, TAP – până la 20 de miliarde.

În data de 14 octombrie, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a ordonat guvernului său să înceapă să lucreze la „hub-ul gazier” din Turcia propus de omologul său rus Vladimir Putin pentru a exporta gazul rus spre Europa.

Putin a subliniat în timpul întâlnirii cu Erdogan că Turcia este în prezent ”cea mai fiabilă rută de aprovizionare a Europei” prin intermediul gazoductului TurkStream, care transportă gaz rusesc către Turcia şi mai multe ţări din sudul şi sud-estul Europei. TurkStream, care trece pe fundul Mării Negre, poate transporta până la 31,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Bulgaria, Grecia, Serbia, România, Ungaria şi Macedonia de Nord sunt alimentate pe această rută.

Autoritățile Republicii Moldova au declarat de nenumărate ori că vor să renunțe la dependența de o singură sursă Gazprom. De la începutul anului 2023, Chișinăul susține că a renunțat la gazul rusesc și cumpără exclusiv de pe bursă, însă nu este exclus că cel achiziționat de pe bursă este și gaz rusesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #gaz #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Produsele alimentare riscă să intre într-un nou val de scumpiri, pe măsură ce oferta de produse autohtone se va reduce, iar piața internă va deveni tot mai dependentă de importuri, potrivit avertismentului BNM, care atrage atenția că majorarea prețurilor alimentare pe piețele internaționale ar putea fi transmisă treptat și consumatorilor moldoveni.

Potrivit BNM, în trimestrul III al anului 2026, ritmul anual de creștere a prețurilor la produsele alimentare s-a temperat și a ajuns la o medie de 5,03%, cu 0,87 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul precedent. Evoluția a fost determinată în principal de recolta agricolă favorabilă, care a contribuit la creșterea ofertei de produse autohtone și la reducerea presiunilor asupra prețurilor.

Cele mai importante contribuții la temperarea inflației alimentare au venit din partea legumelor, ouălor și produselor din carne.

„Condițiile climaterice favorabile din anul curent au susținut dezvoltarea culturilor agricole, contribuind la formarea unei oferte relativ mari de produse autohtone pe piața locală”, constată Banca Națională.

Totuși, situația favorabilă de pe piața internă contrastează cu evoluțiile internaționale. În timp ce în Moldova ritmul scumpirilor alimentare s-a temperat, pe piețele externe prețurile au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate de BNM, produsele alimentare pe piața internațională au fost, în trimestrul III 2026, în medie cu 3,4% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Banca centrală avertizează că această diferență ar putea deveni o problemă pentru consumatorii moldoveni în lunile următoare, odată cu diminuarea stocurilor de produse agricole autohtone și creșterea ponderii alimentelor importate.

Astfel, presiunile inflaționiste externe ar putea determina noi majorări ale prețurilor la produsele alimentare comercializate în Republica Moldova.

În plus, BNM atrage atenția că scumpirea energiei, a fertilizanților și a transportului la nivel internațional riscă să se transmită treptat în costurile de producție și, ulterior, în prețurile finale ale alimentelor.

Pentru anul 2026, Banca Națională prognozează o creștere medie anuală de 5,9% a prețurilor produselor alimentare, iar pentru 2027 estimează un ritm de 5,8%.

Deși aceste prognoze indică o temperare a presiunilor inflaționiste față de unele perioade precedente, ele nu presupun ieftinirea generalizată a alimentelor, ci continuarea creșterii prețurilor într-un ritm mai moderat.

Potrivit BNM, evoluția prețurilor alimentare în perioada următoare va depinde de oferta agricolă internă, de cererea populației, de cursul de schimb al leului și de evoluția prețurilor internaționale.

În același timp, raportul arată că inflația generală a accelerat până la 8,6% în septembrie 2026, iar presiunile provenite din sectorul energetic și din importuri continuă să reprezinte riscuri pentru stabilitatea prețurilor.

#mincare #scumpiri #BNM